POZITIA UNIUNII ARHITECTILOR DIN ROMANIA PRIVITOARE LA PROIECTUL ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION

               COMUNICAT DE PRESA
               30.11.2010

                La Rosia Montana, judetul Alba, in Muntii Apuseni, s-au epuizat filoanele de aur care pot fi exploatate prin tehnici traditionale de minerit. Inca dinainte de 1989, rezervele dispersate ramase s-au exploatat prin foste intreprinderi de stat  si cu ajutorul cianurii. Au rezultat cariere de suprafata, halde si  iazuri de decantare care produc daune populatiei si mediului inconjurator.           
                Programele de guvernare ale Romaniei si-au propus reluarea cu prioritate a proiectului propus de compania Rosia Montana Gold Corporation. Acesta se bazeaza pe extinderea exploatarii cu cianura in teritorii locuite, teritorii inzestrate cu monumente istorice sau valori naturale. Se vor produce alte cariere deschise, noi halde de steril, imense spatii de colectare a cianurilor, lacuri cu ape acide. In schimb, populatiei relocate din cauza extinderii lucrarilor i se ofera locuinte noi si locuri de munca timp de jumatate de generatie. Statul Roman primeste o mica parte din valoarea productiei rezultate, teritoriul afectat urmand sa fie ecologizat in perspectiva.
                 Proiectul RMGC a inceput in 1999 dar treneaza din cauza neintelegerilor dintre adeptii si opozantii acestuia. Ele pornesc de la dificultatea evidentierii clare a avantajelor si dezavantajelor pe multiple planuri, atat pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung. Exista sentimentul ca, dupa consumarea avantajelor imediate, marea majoritate a atuurilor zonei pentru dezvoltarea intr-o larga perspectiva vor fi definitiv si iremediabil compromise.  
               Suspiciunea privind caracterul pagubos al afacerii pare justificata daca se recunoaste ca in numai doua decenii guvernantii  (parlamentul, administratia centrala si locala) au reusit sa aduca tara in starea critica de azi.   S-a falimentat industria, agricultura s-a degradat, s-au instrainat bogatiile subsolului. Dintr-o tara constructoare de masini si producatoare de bunuri - chiar daca pentru tarile in curs de dezvoltare - Romania a ajuns pur si simplu o piata de desfacere.
               Retineri exista si referitor la Rosia Montana Gold Corporation, firma canadiana implicata in Muntii Apuseni de conducerea SC Minaur SA. De la bun inceput specialistii ei au furnizat informatii partiale legate de exploatare, au speculat lipsurile legislatiei romanesti in domeniu, au recurs la mijloace discutabile pentru a convinge autoritatile sa sustina proiectul si a determina o parte a populatiei sa paraseasca localitatea de bastina. Toate acestea s-au derulat concomitent cu un "lobby" supradimensionat.
                Atat administratia publica (locala, judeteana si centrala) cat si Rosia Montana Gold Corporation nu recunosc valabilitatea criticilor unei parti dintre localnici si unui important numar de organizatii obstesti care se opun proiectului. Si ceea ce e cu totul de luat in considerare, nu recunosc observatiile stiintific argumentate continute în punctul de vedere al Academiei Romane si al studiului Academiei de Studii Economice. Cu alte cuvinte, avizele administrative emise de functionari prezenti trecator în institutiile publice, cantaresc mai greu decat opinia unor cercetatori si savanti.
              Proiectul RMGC este tipic pentru operatiile imediate care compromit definitiv dezvoltarea de larga perspectiva a zonei. Exploatarea va dura cca. 15 ani, timp in care numai o parte din populatie va avea de lucru, probabil aceeasi locuitori care si-au vandut gospodariile asezate pe viitoarea exploatare si carora compania le-a facut case noi pe alte amplasamente. In urma raman carierele, haldele si iazurile industriale care reprezinta aproape jumatate din teritoriul proiectat al exploatarii, care, modificat radical, va astepta sa fie ecologizat de firma (daca va mai exista dupa epuizarea aurului).
              Proiectul propus va distruge insa baza materiala pentru perioada post-RMGC (excluzand partea acoperita de iazuri si halde) Vor disparea: o pozitie din nomenclatorul de localitati ale Romaniei, o mare parte din sistemul galeriilor de mina istorice (cu atribute de unicitate in lume), o catime din reteaua de amenajari tehnico-edilitare constituita in timp, procente insemnate din fondul construit (inclusiv cladiri si amenajari din patrimoniul cultural) compact ori risipit, cu calitati ambientale, segmente din rezervele forestiere si de fauna aferenta, etc. Intr-un cuvant, un tezaur peisagistic natural si cultural de exceptie, incluzand resursele necesare pentru o evolutie durabila (dincolo de cei 15 ani propusi in proiectul RMGC) a turismului, a micii industrii manufacturiere, a activitatilor de agrement, a sporturilor curente sau extreme, a serviciilor adiacente.
              Economia contemporana pune mult mai mult pret pe puterea inovarii industriale decat pe exploatarea pana la epuizare a bogatiilor naturale (inlocuite, ca la Rosia Montana, cu cariere deschise, halde si bazine de cianuri, cu securitate discutabila). Multe tari au realizat ca e mai avantajos exportul de produse manufacturate cu un mare procent de "materie cenusie" inglobata decat sa-si vanda padurile, petrolul ori aurul. Isi pastreaza bogatiile de pe sol ori din subsol ca rezerva strategica ori asteptand perfectionarea tehnicilor de extractie, prelucrare si depozitare a deseurilor.
               Uniunea Arhitectilor din Romania, preocupata de dezvoltarea echilibrata si sustenabila a teritoriului national, apreciaza ca proiectul RMGC, sustinut de administratia centrala, contravine principiilor mentionate, incluse in acte normative internationale si continentale la care Romania a aderat.  E de retinut si recenta decizie a Parlamentului European privind interzicere utilizarii cianurilor la exploatari miniere. Prin acceptarea proiectului RMGC se va constata iarasi diferenta dintre angajamentele si actiunile conducerii de la Bucuresti.  Sacrificiu de imagine care nu se justifica dpdv. al rezultatului de perspectiva. Pentru ca, in final, zona de interventie a RMGC va ramane greu de utilizat. Va consta jumatate din halde si iazuri de decantare a cianurilor (fara fasiile de protectie) si jumatate dintr-un peisaj desfigurat (ecologizat sau nu), punctat cu ramasite risipite ale istoriei locale. Ceea ce echivaleaza cu radierea din teritoriul Romaniei a unei parti notabile din suprafata unui judet, iar din istoria nationala a doua milenii de existenta.
IN FINAL INSA,  ALEGEREA SE FACE INTRE ECONOMIE PE TERMEN SCURT SI CULTURA PE TERMEN LUNG.                                                                                                                                                                                                                                                                                             
                                                                                                   Conducerea UAR 

Pozitie aprobata de Senatul Uniunii Arhitectilor din Romania in sedinta din 26 noiembrie 2010, in baza  Hotararii Conferintei Nationale din 10 octombrie 2009.

Comisia pentru relaţia cu UNESCO susţine includerea Roşia Montană în patrimoniul mondial

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO susţine includerea sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial a organizaţiei, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.



"Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO se angajează să susţină includerea sitului Roşia Montană pe lista tentativă prin toate mijloacele aflate la dispoziţia sa", se arată în documentul remis ca replică la criticile unui expert britanic privind această iniţiativă.
"Statul român, semnatar al Convenţiei Mondiale pentru Patrimoniu, prin instituţiile abilitate, este cel care decide obiectivele pasibile să fie incluse în patrimoniul cultural universal, respectiv introducerea sitului Roşia Montană pe lista tentativă a UNESCO", menţionează comunicatul.
"Opinia domnului arhitect Dennis G. Rodwell, membru ICOMOS, contravine cu rezoluţiile adoptate de Consiliului Internaţional pentru Monumente şi Situri (ICOMOS) - organism responsabil cu evaluarea monumentelor propuse pentru fi înscrise pe lista patrimoniului mondial al UNESCO - prin care se face apel la autorităţile naţionale şi la comunitatea internaţională de a interveni pentru a asigura o protecţie adecvată acestui sit", se mai arată în documentul care subliniază: "Dat fiind faptul că raportul a fost întocmit la cererea companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), ridică semne de întrebare privind obiectivitatea acestuia, reprezentând strict punctul de vedere al dl. arh. Rodwell".
Roşia Montană Gold Corporation afirmă, într-un comunicat de presă de luni, că un arhitect britanic, expert UNESCO şi membru ICOMOS, dar şi consultant al Diviziei Patrimoniu Cultural şi al Centrului Mondial al Patrimoniului, susţine că includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO este "nefondată".
Dennis G. Rodwell, "expert UNESCO şi membru ICOMOS, consultant al Diviziei Patrimoniu Cultural şi al Centrului Mondial al Patrimoniului", a fost desemnat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) să facă un "raport independent de evaluare a situaţiei patrimoniului urban şi arhitectonic" din Roşia Montană. Decizia de acomanda acest studiu a fost luată de reprezentanţii companiei, "în contextul preocupării opiniei publice şi a lumii academice cu privire la aspectele de patrimoniu pe care le implică realizarea proiectului minier", afirmă oficialii companiei în comunicatul citat.
În raportul său, intitulat "Reflecţii privind relevanţa şi adecvarea declarării Roşia Montană ca Obiectiv de Patrimoniu Mondial al UNESCO", dat publicităţii tot luni de RMGC, Dennis Rodwell arată că propunerea de a include Roşia Montană în patrimoniul UNESCO "contravine procedurilor instituţiei şi este nefondată". În ceea ce priveşte includerea zonei din Apuseni pe lista tentativă a UNESCO, Rodwell apreciază, conform RMGC, că propunerea "are deficienţe majore", astfel că "ar trebui abandonată imediat".
Una dintre concluziile tehnice ale raportului făcut de Dennis Rodwell la cererea RMGC este aceea că propunerea de a include Roşia Montană pe lista Patrimoniului Mondial "contravine criteriilor UNESCO". Un alt argument este acela că un sit nu poate fi propus pentru nominalizarea ca monument UNESCO în lipsa unei susţineri din partea comunităţii locale. Mai mult, expertul atenţionează asupra "pericolului" ca UNESCO să fie asociată cu "organizaţii neguvernamentale care se opun continuităţii caracterului minier al Roşiei Montane".
"În sprijinul afirmaţiilor sale, Dennis Rodwell aduce recomandările recente ale UNESCO, aşa cum au fost ele reiterate de ultima întrunire a Comitetului pentru Patrimoniu Cultural Universal (World Heritage Committee) din vara acestui an de la Brasilia, potrivit cărora susţinerea comunităţii este esenţială pentru înscrierea unui sit pe lista tentativă. În raportul său, expertul UNESCO atrage atenţia asupra faptului că, prin susţinerea publică, de către anumite ONG-uri, a înscrierii sitului Roşia Montană pe lista tentativă a organizaţiei, se încearcă implicarea reputatului for într-o dispută care are drept obiectiv blocarea unui proiect industrial şi nu o mai bună protejare a patrimoniului", se arată în comunicatul RMGC.
Argumentul expertului britanic este acela că "propunerea de a include Roşia Montană pe lista tentativă coincide cu o campanie a unor organizaţii neguvernamentale de a bloca proiectul minier din zonă şi nu poate fi disociată de respectiva campanie".
Referitor la situaţia altor zone miniere din lume, expertul britanic Dennis Rodwell subliniază în raport faptul că, în general, siturile miniere au devenit monumente UNESCO numai după ce toate operaţiunile miniere comerciale au fost definitiv încheiate, cu o singură excepţie, mina de sare Wieliczka din Polonia, tratată ca "un caz special".
Un alt argument al lui Rodwell preluat de RMGC în comunicat este acela că "nu există niciun precedent în care un sit minier să fi fost propus pentru nominalizare ca monument UNESCO în scopul împiedicării operaţiunilor miniere comerciale".
"Sugestia de a include Roşia Montană pe lista tentativă UNESCO (...) pune la îndoială integritatea procesului de selecţie şi are potenţialul de a discredita România în obligaţiile sale, ca semnatar al Convenţiei Mondiale UNESCO pentru Patrimoniu, din 1972, precum şi de a-i slăbi poziţia în cazurile cu adevărat justificate", a mai apreciat expertul britanic citat de RMGC.
În acest an, arhitecţi şi istorici, susţinuţi de ICOMOS, unul dintre cele trei organisme consultative ale UNESCO, au solicitat în mod oficial Ministerului Culturii să înscrie Roşia Montană pe lista siturilor propuse să fie introduse în patrimoniul mondial.
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a iniţiat procedura pentru includerea Roşia Montană în lista patrimoniul mondial UNESCO, anunţa, în februarie, Csilla Hegedus, consilierul personal al ministrului Kelemen Hunor, în cadrul unei dezbateri a Fundaţiei Soros în Capitală.
RMGC dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie de aur este echivalentul a 31 de grame.
Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din anii '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.