Curajosul Alexandru Tomescu: La Cluj a luat de la bogați și a dat la săraci

Alexandru Tomescu a avut concert în Cluj. Era Balul Operei. Cu cîteva ore înainte a aflat că sponsorul concertului său este Gold Corporation. A ales să cînte în continuare, dar onorariul său să fie donat Asociatiei Salvati Rosia Montana.
TOTUL A PORNIT DE AICI:
Stimata Doamna Felicia Filip,
Stimate Domn Alexandru Tomescu,
Ne bucuram enorm ca vom avea onoarea sa va primim pe scena Operei Romane din Cluj cu ocazia Balului Operei ce va avea loc la sfarsitul acestei saptamani. Din pacate aceasta bucurie este umbrita de un lucru deplorabil pe care trebuie sa vi-l aducem la cunostinta negresit.
Sponsorul principal al acestui eveniment este RMGC – compania miniera care intentioneaza sa deschida cea mai mare mina de suprafata din Europa avand ca si consecinte distrugerea localitatii Rosia Montana veche de 1880 de ani, distrugerea patrimoniului istoric si arheologic de o valoare inestimabila – case de patrimoniu si galerii romane si pre-romane, defrisarea a peste 200 hectare de padure, iar in urma folosirii tehnologiei pe baza de cianuri va ramane un imens lac cu reziduuri miniere, care va fi o permanentă “bombă ecologică”.
Aceasta strategie a companiei, de a sponsoriza evenimente culturale de amploare face parte din procesul de ”spalare„ a imaginii prin asocierea cu nume valoroase, de prestigiu, ca al dvs. Din pacate acest lucru are ca si consecinta faptul ca numele si imaginea dvs. vor fi asociate cu imaginea acestei companii.
Luminita Dejeu
voluntar
Campania Salvati Rosia Montana
ȘI S-A ÎNTÎMPLAT ASTFEL:
Am venit cu foarte mare bucurie la concertul din seara aceasta. Un eveniment de o asemenea amploare si cu un asemenea istoric presupune foarte multa munca; prin urmare atat eu, cat si Toma Popovici dorim sa multumim si sa felicitam din inima organizatorii pentru efortul depus!
Facem insa o precizare extrem de importanta: dorim sa ne disociem clar de Rosia Montana Gold Corporation si de toate actiunile acestei companii. In semn de solidaritate cu cei care incearca sa salveze aceasta zona, atat eu, cat si Toma Popovici – am decis sa donam in intregime onorariul din seara aceasta Asociatiei Salvati Rosia Montana.
Multumesc.

Masivul Cârnic de la Roşia Montană este monument istoric!

Lovitură năucitoare pentru afacerea Roșia Montană. De la Guvernul Boc (via Ministerul Culturii)

Mihai Gotiu / 21.02.2011

Nu au apucat să se tempereze ecourile gestului violonistului Alexandru Tomescu (detalii aici), că RMGC (compania minieră care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană) a primit o nouă lovitură năucitoare. De data aceasta nu de imagine, ci de legalitate: faptul că legea le interzice să exploateze Masivul Cârnic, muntele cel mai bogat în zăcământ aurifer din cei patru munți pe care intenționează să-i radă.
Premise – un ordin al Ministerului care a trecut neobservat
De fapt, lovitura este mai veche, ordinul Ministerului Culturii și Patrimoniului, care încadrează Masivul Cârnic în categoria ”monumentelor istorice de categorie A” a fost publicată în Monitorul Oficial pe 1 octombrie 2010.
Acest lucru a scăpat însă ”neobservat” pentru că ordinul nu a fost publicat nici pe site-ul Ministerului Culturii, nici pe cel al Institutului Național de Arheologie. Printr-o scrisoare publică adresată astăzi Ministerului Mediului, Asociația ”Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA) face publică această modificare legislativă, esențială pentru proiectul canadienilor de la RMGC.
Scrisoarea ARA:
Masivul Cârnic de la Roşia Montană este monument istoric.
Orice avizare de exploatare minieră contemporană pe masivul Cârnic este ilegală!
Conform Listei Monumentelor Istorice (LMI 2010), republicată în Monitorul Oficial din data de 01.10.2010 (M.O., Anexa 1, partea I, nr. 670/bis/01.10.2010, p. 15, nr. 146), întregul Masiv Cârnic de la Roşia Montană deţine statutul de monument istoric (cod AB-I-s-A-20329). Astfel, toate componentele de patrimoniu ale acestui monument sunt protejate: întregul sistem de exploatări miniere de epocă romană, precum şi exploatările miniere istorice – medievale şi de epocă modernă.
În consecinţă şi avizarea proiectului minier promovat de RMGC, în forma depusă la Ministerul Mediului şi Pădurilor, este ilegală. Pe lângă faptul că o asemenea avizare ar fi flagrant ilegală, subliniem că proiectul minier RMGC ar urma în mod obiectiv să distrugă acest monument istoric prin amplasarea chiar pe masivul Cârnic – monument istoric – a unei cariere de exploatare minieră.
În cazul unui aviz pozitiv al Ministerului Mediului şi Pădurilor, autorizând această exploatare pe masivul Carnic – monument istoric – de către compania RMGC, se va încălca atât Legea Monumentelor Istorice (L.422/2001, art. 10, alin. 4, art. 11, alin. 2) cât şi Legea Minelor (L. 85/2003, art. 11, alin. 1).
În consecinţă, Asociaţia ARA solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor respectarea legilor citate mai sus prin:
Respingerea imediată şi fără rezerve a cererii de emitere a avizului de mediu pentru proiectul de exploatare minieră promovat de RMGC şi returnarea Studiului de Impact asupra Mediului depus în acest scop la Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Care este povestea Masivului Cârnic
În 1991, Masivul Cârnic a fost inclus în lista monumentelor istorice de categorie A. În 2004, RMGC a obținut un certificat de descărcare de sarcină arheologică asupra acestui obiectiv. Pe baza acestui certificat, în același an, tot prin Ordin al Ministerului Culturii, pe lista monumentelor istorice de categorie A, în dreptul Masivului Cârnic a apărut specificația ”Piatra Corbului”. Acest lucru însemna că era protejat prin lege doar o parte a acestui masiv – Piatra Corbului și o parte din împrejurimi. RMGC a venit cu propunerea SF că Piatra Corbului va fi conservată prin… mutare.
În 2006 însă, instanțele de judecată au decis, în mod definitiv și irevocabil anularea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru întregul Masiv Cârnic. Corectarea legii în acest sens a întârziat însă până la finalul anului trecut.
Fundamente juridice:
1. Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2.361 din 12.07.2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice, actualizată, şi a Listei Monumentelor Istorice dispărute, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Anexa nr. 1, partea I, nr. 670 / bis / din 01.10.2010.
2. „Galeriile din Masivul Cârnic, sat Roşia Montană, comuna Roşia Montană, Masivul Cârnic (datare – Epoca romană, medievală, modernă)”, cod AB-I-s-A-20329”, OMCPN 2361/12.07.2010, este încadrarea oficială legală a Masivului Cârnic. Aceastei încadrări a sitului din Masivul Cârnic în grupa valorică A, îi este ataşată, conform Legii 422/2000 o „importanţă naţională şi universală”.
3. Vestigiile romane identificate până în prezent la Roşia Montană, dintre care cea mai mare parte se află în Masivul Cârnic, însumează 7 km lungime. Exploatările aparţinând perioadelor ulterioare, însumează 80 km lungime. Acest site este protejat astfel, din punct de vedere legal, în întregime.
4. Legea 422 / 2001, art. 10, alin. 4 – „Aplicarea de servituţi care au drept consecinţă, desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie este interzisă”; Legea 422 / 2001, art. 11, alin. 2 – „Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice, sunt interzise şi se sancţionează conform legii.”
5. Legea 85 / 2003, art. 11, alin. 1. – „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice [...], precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.”
Concluzie
Eliberarea unui aviz de exploatare minieră a Masivului Cârnic și exploatarea acestuia nu se poate face decât prin încălcarea flagrantă a legilor în vigoare.
Eu am pus deja o bere la rece. Iar mai spre seară o să ascult o vioară Stradivarius ;) .

Comitetele şi comiţiile ca paravan! O nouă făcătură marca „Roşia Montană Gold Corporation"


Prof. dr. arheolog Ioana Bogdan Cataniciu
Preşedinte RPER România - Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie


Am primit lista membrilor fondatori ai unui aşa-zis "grup independent" de "monitorizare" a patrimoniului cultural de la Roşia Montană şi m-a apucat spaima. La Ministerul Culturii s-a desfăşurat luna trecută o manifestaţie prin care s-a cerut înscrierea Roşiei Montane pe lista de propuneri ca sit UNESCO. A preluat mesajul manifestanţilor nimeni altul decât secretarul de stat Vasile Timiş, cel care a declarat că este o simplă coincidenţă că este din acelaşi sat cu tizul său Frank Timiş, iniţiatorul proiectului Roşia Montană. Tot simplă coincidenţă este şi faptul că d-l Timiş n-a plecat odată cu departamentul Cultelor de la Ministerul Culturii şi că a ieşit el să spună că MCPN va adopta o decizie în funcţie de părerea experţilor (nu sunt destui cei 1000 de specialişti străini şi cei 50 din ţară sau părerea experţilor din Raportul prezidenţial pentru patrimoniu?) şi de părerea autorităţilor locale (primarii care au protestat că nu le convine să fie sit de importanţă mondială). Nu este de mirare că acum apare acest grup «independent» care mărturiseşte că va fi sponsorizat de Gold Corporation (!), ca să aducă o opinie «obiectivă» pentru Gold şi toţi cei interesaţi. Componenţa este grăitoare : acad. Răzvan Theodorescu, ministrul care a semnat descărcările de sarcină arheologică, deşi v-a afirmat ca el, ca persoană, este de altă părere...Ioan Opriş, secretar de stat în 2001, când mai eram în Comisia Naţională de Arheologie şi ne-a declarat ca premierul (A. Năstase) este foarte interesat de proiect (asta ca să ne decidem să adoptăm un aviz favorabil pentru începerea proiectului). Al. Vulpe, şeful secţiei de istorie şi arheologie a Academiei Române, care însă este atât de sătul şi obosit de câte are pe cap, că le lasă pe toate în sarcina altora, care decid şi pentru el. Fostul său director adjunct, Al. Suceveanu, a declarat că, fără Gold Corporation, nu ar fi avut cu ce plăti gazul şi curentul electric la Institutul de Arheologie V. Părvan !! Ion Aurel Pop, medievist de calitate, care însă nu ştiu să fie expert in patrimoniu arhitectural şi în etnografie. N. Gudea este specialist in fortificaţii romane si în nici un caz în arheologie minieră. Mă miră enorm c-a acceptat să facă parte din acest grup. A stat deoparte de toată lupta pentru/contra care s-a desfăşurat în Institutul de arheologie din Cluj-Napoca.
Vasile Moga este un arheolog care, în 1999/2000, a lucrat pe contract direct (fără avizul Comisiei de Arheologie) pentru Frank V. Timis. Ulterior, a săpat in cadrul programului Alburnus Maior al companiei Gold şi a dat descărcare de sarcină arheologică pentru necropola pe care a cercetat-o «exhaustiv», atât doar că, în anul următor, Paul Damian a săpat încă o serie de morminte, inclusiv cel care ar urma să fie «conservat» între halde şi lacul de cianuri. A dat toate descărcările de sarcină arheologică din Alba Iulia, împreună cu discipolul său, Drâmbăreanu, principal susţinător al Gold Corporation, din poziţia de Director al patrimoniului în judetul Alba. N-a descoperit el Castrul Legiunii din Alba Iulia, ci a săpat fără să urmărească stratigrafia la poarta Castrului, deşi aceasta a fost folosită şi refolosită până la 1711.
Al. Diaconescu a dat descărcări de sarcină arheologică fără să fi cercetat poarta de nord a oraşului roman din Partos, Alba Iulia, şi descărcarea de sarcină arheologică pe tot arealul pe care s-a lărgit Magazinul Central în Cluj-Napoca, deşi a săpat doar o suprafaţă redusă. Cosmin Popa este „obiectivul" organizator al dezbaterii „imparţiale" pe tema Roşiei Montane, de la Institutul Iorga, de mai an. Sigur, aceşti domni sunt « îngrijoraţi » de soarta patrimoniului de la Roşia Montană, pe care, aşa cum zice Gold Corporation, statul român, fără bani (de pensii si salarii), nu are cum să-l protejeze şi să-l pună în valoare. Il vor « proteja » dânşii, cum au făcut-o şi până acum... De fapt, în logica celor de mai sus, Grupul va da aviz pentru nou ceruta descărcare de sarcină arheologică, fără de care Gold Corporation nu poate lua celelalte avize. Secretarul de stat Timiş va «veghea» să obţină cele necesare..., făcând să nu se poată înscrie Roşia pe lista UNESCO.

Publicat Duminicã, 20 februarie 2011

Dezbatere "Adevărul" / "Roşia Montană“: cum s-a ajuns aici?

Începând din 18 februarie, veţi putea urmări săptămânal o serie de dezbateri televizate online, de la ora 15.00, pe www.adevarul.ro




Începând din 18 februarie, veţi putea urmări săptămânal o serie de dezbateri televizate online, de la ora 15.00, pe www.adevarul.ro

„Adevărul“ începe o serie de dezbateri cu privire la soarta exploatării aurifere din judeţul Alba. Invitaţii primei runde de discuţii, transmise, vineri, live pe adevarul.ro, sunt un reprezentant al companiei miniere, un tânăr ecologist, precum şi un reputat istoric.
Roşia Montană: de unde a început totul şi cum s-a ajuns la impasul de astăzi? Aceasta este tema la care îşi propune să răspundă primul episod al dezbaterii, lansată de către ziarul „Adevărul" şi Adevărul TV, legată de situaţia localităţii situate în judeţul Alba. Cauzele disputei şi traseul încâlcit de până astăzi devin astfel tema zilei de vineri, 18 februarie, într-o dezbatere organizată de Adevărul TV.
Emisiunea de vineri reprezintă prima etapă din dosarul de presă, asumat de către ziarul „Adevărul" şi Adevărul TV, al uneia dintre cele mai controversate investiţii străine din România, de după 1990.

Un altfel de dosar

Începând din 18 februarie, veţi putea urmări săptămânal o serie de dezbateri televizate online, de la ora 15.00, pe www.adevarul.ro, în timp ce cotidianul „Adevărul" vă propune, din 21 februarie, de cel puţin două ori pe săptămâni, noi unghiuri de abordare a unui caz cu totul aparte.

Considerată cea mai veche aşezare minieră din România, fiind atestată documentar de aproape două milenii, Roşia Montană a intrat în atenţia opiniei publice din 1997. La acea dată se înfiinţa societatea mixtă Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), cu capital majoritar canadian, care anunţa că intenţionează să dezvolte, pe parcursul a 20 de ani, un proiect de exploatare a zăcământului aurifer din zonă folosind tehnologii care au la bază cianura.

Proiectul a fost puternic contestat atât de unii dintre locuitorii din Roşia Montană, cât şi de organizaţii ecologiste sau de membri ai Academiei Române, iar mai nou, şi de cei ai Parlamentului European. Oponenţii proiectului consideră că investiţia ar avea un impact negativ asupra populaţiei, mediului înconjurător şi a vestigiilor arheologice din zonă. De peste 15 ani, proiectul Roşia Montană e ca un ou fierbinte în mâinile politicienilor şi ale specialiştilor. „De ce?", „Până când?", „Cum se poate rezolva problema şi mai ales când?", iată doar câteva întrebări la care va încerca să răspundă ancheta jurnalistică marca „Adevărul".

„Adevărul“ îţi aduce un dosar special: „Roşia Montana“

Ziarul „Adevărul“ şi  Adevărul TV se implică în dosarul uneia dintre cele mai controversate investiţii străine de după 1990, proiectul Roşia Montana. Începând de vineri, 18 februarie, poţi urmări săptămânal o serie de dezbateri televizate online, de la ora 15.00, pe www.adevarul.ro, în timp ce cotidianul „Adevărul“ îţi va propune din 21 februarie, de cel puţin două ori pe săptămâni, noi unghiuri de abordare a unui caz cu totul aparte.
Disputa legată de Roşia Montana a început în 1997, atunci când societatea mixtă Roşia Montana Gold Corporation anunţa că intenţionează să dezvolte un proiect de exploatare a zăcământului aurifer din zonă folosind tehnologii care au la bază cianura. Proiectul a fost puternic contestat atât de unii dintre locuitorii din zonă, cât şi de organizaţii ecologiste sau de membri ai Academiei Române, iar mai nou, şi de cei ai Parlamentului European. De aproape 15 ani, proiectul Roşia Montana e ca un ou fierbinte în mâinile politicienilor şi ale specialiştilor. Cum se poate rezolva problema şi mai ales când?, iată întrebarea-cheie la care va încerca să răspundă proiectul jurnalistic „Adevărul". 
  • Mihai Mincan
  • 277 afişări
  • Marţi 15 feb 2011

Roşia Montană tocmai a devenit singura aşezare din România (sau din lume…) în care primarul nu recunoaşte ziua localităţii, în timp ce spune că şomajul a depăşit 80% fără a explica de ce

Duminica în care Roșia Montană s-a rătăcit de sine. Acum, cine suntem?
de Ruxandra Hurezean (publicat Duminica, 6 februarie 2011)
Duminică, în 6 februarie, se împlinesc 1.880 de ani de la atestarea documentară a celei mai vechi localități miniere din ţară, Roşia Montană. Dar de ce e importantă „ziua de naştere" a acestei localităţi?
Pentru că acum zace muribundă, pentru că în ea se concentrează între naştere şi moarte istoria ridicării şi decăderii civilizaţiei industriale transilvănene. Pentru că soarta Roşiei Montane este emblematică pentru România.
Şi pentru că acum, de la căpătâiul acestei localităţi, ţipă chiar primarul şi spune lumii că 1.880 de ani pentru el sunt egali cu zero! Adevărata zi a localităţii, zice el, este Ziua minerului. De ce? Pentru că de ea se leagă exploatarea Gold Corporation, mineritul cu cianuri şi schimbarea catastrofală a reliefului Transilvaniei? Pentru că a prins încă o ocazie să lipească interesele acestor căutători de aur de viitorul localităţii.
Nu am mai auzit niciodată ca un primar să abjure ziua de naştere a localităţii pe care o conduce. Dar dacă şi de ea s-a putut agăţa propaganda exploatării Gold Corporation, putem înţelege cât de mari sunt interesele. Şi cât de mici caracterele.
Comunicat de presa
PRIMĂRIA ROŞIA MONTANĂ: ADEVĂRATA SĂRBĂTOARE A ROŞIEI MONTANE ESTE ZIUA MINERULUI
Stimati jurnalisti,
Cu prilejul zilei de 6 februarie, Primaria Rosia Montana saluta implinirea a 1880 de ani de la prima atestare documentara a celei mai vechi localitati miniere din Romania.
Totodata, Primaria isi reafirma convingerea ca mineritul, activitatea traditionala care defineste identitatea zonei, trebuie sa continue si de acum inainte, pentru a asigura Rosiei Montane dezvoltarea economica, sociala si culturala de care are nevoie. Este ceea ce transmitem in fiecare an si cu ocazia Zilei Minerului, adevarata sarbatoare a locului.
Va rog sa gasiti mai jos comunicatul de presa.
Cu respect,
Eugen Furdui
Primar Comuna Rosia Montana
0258 783 101

Roşia Montană, aniversată în stradă

 www.adevarul.ro
Andreea Ofiteru | Duminica, 6 februarie 2011
Sute de oameni au ieşit ieri în stradă, în Bucureşti şi în alte 18 oraşe din ţară, pentru a sărbători prima atestare documentară a unei localităţi din România, Roşia Montană, în urmă cu 1880 de ani.
„Au venit aici mai ales studenţi de la facultăţile de ecologie, dar şi mulţi reprezentanti ai organizaţiilor neguvernamentale (ONG) care vor să păstrăm ceea ce ne-au transmis 100 de generaţii", a spus Dan Trifu, reprezentantul Coaliţiei de Mediu. El a precizat că 18 ONG-uri vor milita în acest an pentru includerea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. Alături de tineri au ieşit în stradă şi arhitecţi şi specialişti în patrimoniu, printre care Silvia Oostveen, vicepreşedinte al Asociaţiei Heritage, partener UNESCO. Ea le-a spus participanţilor că Roşia Montană e cea mai veche dovadă a colaborării dintre daci şi romani şi că acest lucru nu trebuie distrus. Ea promite lobby pe lângă UNESCO, astfel încât aşezarea să devină sit protejat de organizaţie.

6 Februarie 2011 - Ziua Rosiei Montane

LA MULTI ANI, ROSIA MONTANA!


Ieri, 6 Februarie 2011, s-a sarbatorit la Bucuresti ziua Rosiei Montane, pentru a marca aniversarea a 1880 de ani de la prima atestare documentara a localitatii, mentionata pe placutele romane din anul 131d.H.  Rosia Montana este unicat in lume in ceea ce privestepeisajul natural, patrimoniul istoric si cultural, bogatiile solului si subsolului. 100 de generatii ne-au transmis aceste minunatiisi este de datoria noastra sa lasam si generatiile viitoare sa se bucure.
SALVATI ROSIA MONTANA!


 

Ziua Roşiei Montane în Bucureşti

Ziua Roşiei Montane în Bucureşti începe cu Marşul Roşiei Montane, ce se va desfăşura de la ora 14 pe traseul Palatul Parlamentului – Ministerul Mediului – Guvernul României – Muzeul Ţăranului Român. Vom publica mai multe informaţii despre el, pe măsura ce primim.
Evenimentul de la Clubul Ţăranului, aflat în incinta Muzeului Tăranului Român, începe la ora 16 cu o prezentare istorică  a Roşiei Montane realizată de Asociaţia Studenţilor la Istorie, urmată de proiecţia filmelor Noul Eldorado şi Alethea. Urmează vernisajul expoziţiei Roşia Montană – Ieri şi Azi, cu fotografii de arhivă şi actuale, realizat cu ajutorulAsociaţiei Heritage. Spre seară, mare-concert-mare cu the dAdathe Mono Jacks şiPartizaaan!
Partenerii media ai evenimentului sunt Zile şi NopţiKamikazeŞapte Seri,TimeOutBestMusicMetropotamMetalheadRockon.