Scrisoare deschisa trimisa astazi, 19 iulie 2011, de membrii Fundatiei Culturale Rosia Montana (FCRM) Ministrului Culturii si Patrimoniului National, domnul Kelemen Hunor.

 

Prin intermediul acestei scrisori FCRM, alaturi de 200 de organizatii ale societatii civile si cetateni din tara si strainatate, protesteaza fata de ultimele decizii luate cu privire la Masivul Carnic.

 

Nr. înregistrare 290/19.07.2011

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național

Șoseaua Kiseleff nr. 30, Sector 1, 011347 Bucureşti

Scrisoare deschisă

Către Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Kelemen Hunor

Domnule Ministru,

Vă adresăm prezenta scrisoare deshisă ca expresie a revoltei noastre cu privire la decizia Comisiei Naţionale de Arheologie de aprobare a raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană“ care a condus la emiterea în data de 14.07.2011 a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba.

Tot pe aceasta cale vă transmitem un apel la respectarea statutului de monument istoric al Masivului Cârnic şi vă solicităm să respingeți  oficial decizia Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba şi să orientați acțiunile ministerului pe care îl conduceți către activități  de conservare a patrimoniului naţional.

Noi, locuitorii Roşiei Montane, pentru care masivul Cârnic întruchipează un reper şi este martor al trecerii noastre prin istorie și al originilor noastre, vrem ca acesta să nu rămână doar o amintire, ci să continue să fie o pavăză şi pentru generaţiile viitoare.

Dorim să vă aducem la cunoștință, domnule Ministru al Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor, că noi, roșienii care înțelegem să ne apăram casele și proprietățile până la ultima suflare în fața tăvălugului Roșia Montană Gold Corporation vă considerăm responsabil de atentat la istoria și identitatea noastră culturală și națională prin măsurile pe care le luați cu privire la masivul Cârnic.

De asemenea, domnule ministru, vă comunicăm prin aceasta scrisoare deschisă, atât dumneavoastră cât și colegilor dumneavoastra din Guvernul României, că atâta vreme cât avem o inimă ce bate-n noi și cât Constituția României prevede că proprietatea e respectată, noi vom lupta pentru protejarea pământurilor noastre și pentru dreptul generațiilor viitoare de a respira un aer fără cianuri și de a se bucura de moștenirea strămoșilor noștri!

Așa să ne ajute Dumnezeu! 

Semnează următorii cetățeni ai Roșiei Montane:

Sorin Jurca                                                      Corina Cornea

Zeno Cornea                                                   Ioan Ciura

Francisc Ciura                                                Roxana Cornea

Gabriela Jurca                                                Rozalia Mureşan

Dorina Ciura                                                  Maria Cornea

Rodica Bereski                                                David Francisc

Adrian Jurca                                                   Ioan Petri

Marieta Cobori                                               Lucia Petri

Ioan Mureşan                                                 Adriana Golgoţ

Traian Cobori                                                 Lia Ciura

              Alexandru Stan

Se alătură acestei scrisori deschise subsemnații, cetățeni ai României și subscrisele organizații neguvernamentale, care consideră că Roșia Montană,  cu istoria, cultura și natura din zonă, aparține generațiilor viitoare, iar responsabilitatea noastră, a tuturor - dar în primul rând a Guvernului României, care trebuie să reprezinte interesele cetățenilor săi și să asculte vocea acestora - este să o protejăm, nu să o aruncăm în aer pentru beneficiul unei companii miniere:

1. Fundația Culturală Roșia Montană, Roșia Montană, AB – Ioan Piso, Președinte;
2. Asociația Pro_Do_Mo, București - Roxana Wring, Președintă;
3. ViitorPlus – Asociația pentru Dezvoltare Durabilă, București - Mircea Ilie,

      Vicepreședinte;

4. Centrul de Resurse pentru Participare Publica – CeRe, București – Oana Preda, Director executiv;
5. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Bucureşti - Costel Popa, Președinte;
6. TERRA Mileniul III, Bucureşti - Lavinia Andrei, Preşedinte;
7.  Asociaţia Heritage, Silvia Oostveen – Vicepreşedinte;
8. Asociaţia MaiMultVerde, Bucureşti – Doru Mitrana, Director executiv;
9. Asociaţia Bate Şaua Să Priceapă Iapa, Bucureşti – George Culda, Președinte;
10. Asociaţia Bucureşti, Bucureşti - Alexandru Binescu, Preşedinte;
11. Asociaţia Română a Creatorilor Culturali şi Artiştilor, Bucureşti - Silvia Colfescu;
12. Asociaţia Frontului Negustoresc Obor, Bucureşti - Mircea Cristian, pentru Consiliul Director;
13. Asociaţia EcoAssist, Bucureşti - Liana Buzea, Preşedinte;
14. Asociaţia ARIN, Brăila - Codruţa Nedelcu - Director executiv;
15. Asociația Bio Eco Genuri Băiţa, com. Băiţa, jud.Hunedoara - Alexandru Camelia, Preşedinte;
16. Asociaţia Sighişoara Durabilă, Sighişoara, MS - Hans Hedrich, Vicepreşedinte;
17. Active Watch Agenţia de Monitorizare a Presei, Bucureşti -  Mircea Toma, Preşedinte;
18. Asociaţia pentru Conservarea Ariilor Protejate Biocultural (APCAPBC), Bucureşti, Vicepreşedinte;
19. Mişcarea pentru Regatul României, Iaşi - Alexandru Cărăuşu, Preşedinte;
20. Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală, Bucureşti – Mihail-Liviu Bumbeş, Președinte;
21. Asociaţia Greenitiative, Bucureşti - Felicia Ienculescu-Popovici, Director;
22. Asociaţia Eco-Civica, Bucureşti - Niculae Rădulescu-Dobrogea, Vicepreşedinte;
23. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Bucureşti - Costel Popa, reprezentant legal;
24. Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Belgia - Ecaterina Evanghelescu, Preşedintă;
25. Asociaţia ViitorPlus, Bucureşti - Valentina Dumitrescu;
26. Asociaţia Arhiterra, Bucureşti - Mirela Duculescu, Vicepreședinte;
27. Alianța Civică, București - Constantin Martian, Președinte;
28. Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România - Marian Ivan, Președinte;
29.  Asociația pentru Mediu și Turism Ulmul Cerașului Prahova - Petre Vasilescu, Președinte;
30. Asociatia pentru Dezvoltare Urbana, București - Dan Patzelt, Președinte;
31. Asociația "Ecologie-Sport-Turism", București - Chiosila Ionuț-Daniel, Secretar executiv;
32. Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, București - Lt. col. (r) Rinciog Dumitru, Coordonator Secretariat General;
33. Centrul de Resurse Juridice, București – av. Cătălina Rădulescu;
34. ECOTOP, Oradea - Eleonora Mircescu, Președinte;
35. Fundația ExtraArt, Cluj-Napoca, CJ – Luminița Dejeu, Președintă, Alina Banu;
36. Centrul de Informare Asupra Organismelor Modificate Genetic (InfOMG), Cluj-Napoca, CJ - Ramona Duminicioiu Președinte;
37. Eco Ruralis România, Cluj-Napoca, CJ - Luiza Boldizsar Președinte;
38. Grupul de Inițiativă pentru Piața Charles de Gaulle din București - Arhitect Sanda-Cleo-Olga Budis;
39. Doina Vella – Bucureşti;
40. Olivia Strachina – Bucureşti;
41. Alexandrina Strachina – Bucureşti;
42. Ilinca Macarie – Bucureşti;
43. Laura Ilica – Bucureşti;
44. Cristian Mihu – Bucureşti;
45. Cristina Guseth – Bucureşti;
46. Dorina Banisor – Bucureşti;
47. Silvia Colfescu – Bucureşti;
48. Anamaria Bogdan – Bucureşti;
49. Andra Ghebri – Bucureşti;
50. Adina Cazacu – Calgary, Canada;
51. Andreea Chifan – București;
52. Tereza Toma – București;
53. Mădălin Cambrea – București;
54. Ștefania Cambrea - București;
55. Constantin Chifan – Suceava, SV;
56. Gabriela Chifan – Suceava, SV;
57. Marius Cambrea – Constanța, CT;
58. Diana Gheorghe – București;
59. Mihai Guiu – București;
60. Mariana Berechet – București;
61. Mihaela Ștefănescu – București;
62. Daniel Nanboe – București;
63. Marius Gheorghe – București;
64. Mădălina Oprișan – București;
65. Oana Neneciu – București;
66. Irina Dobrita – București;
67. Raluca Toma – București;
68. Irina Bota – București;
69. Ioan Piso – Cluj-Napoca, CJ;
70. Ioana Toderasc – Bacău;
71. Minodora Oprișan – Israel;
72. Șcheianu Miruna – București;
73. Ionuț Iacobache – București;
74. Șcheianu Artemizia – Suceava, SV;
75. Șcheianu Toader – Suceava, SV;
76. Corina Maria Ștefan– București;
77. George Ciprian Ștefan– București;
78. Georgeta Ștefan– București;
79. Cornelia Popescu– București;
80. Vasile Popescu– București;
81. Laura Husti-Răduleț - București;
82. Irina Sovaiala– București;
83. Valentin Duran – București;
84. Iris Alexe – București;
85. Narcisa Alexe – București;
86. Daniela Tarnovschi – București;
87. Carmen Rodica Baltaru – București;
88. Mihaela Emilia Tarnovschi – Deva, HD;
89. Gheorghe Tarnovschi – Deva, HD;
90. Monica Luminița Prisacariu – București;
91. Denisa Ionescu – București;
92. Oana Druta – Bucuresti;
93. Carmen Ralea – București;
94. Radu Moţoc – Bucureşti;
95. Codruţa Nedelcu – Brăila, BR;
96. Alexandru Cornel - com. Băiţa, HD, custode sit Natura 2000 Măgurile Băiţei;
97. Dan Bărbulescu – Bucureşti;
98. Mihaela Marin – Bucureşti;
99. Loredana Pană – Bucureşti;

100.  Alina Muşatoiu, Bucureşti, editor;

101.  Lorin Niculae – Bucureşti;

102.  Valentina De Piante – Bucureşti;

103.  Viorica Niculae – Bucureşti;

104.  Marina Androne – Bucureşti;

105.  Andrei Mihail – București;

106.  Josef Demian – Sydney, Australia;

107.  Erika Jozsa Demian, - Sydney, Australia;

108.  Cătălina Rădulescu – București;

109.  Carmen Șomîldoc – București;

110.  Constantin Șomîldoc – București;

111.  Mircea Liviu Ciocian – Zalău, SJ;

112.  Roxana Cioban – Cluj-Napoca, CJ;

113.  Cristina Murin – Rădăuți, SV;

114.  Mircea Maer – Constanța, CT;

115.  Claudia Apostol – București;

116.  Ionuț Ruscea – București;

117.  Loredana Ciobanu – București;

118.  Alina Florina Dobre – Rădăuți, SV;

119.  Csibi Magor – București;

120.  Mirela Duculescu – București;

121.  Manuela Weber – Bruxelles, Belgia;

122.  Edward Haiura – Rădăuți, SV;

123.  Hildegard Ignătescu – București;

124.  Andreea Adam – București;

125.  Anton Andreescu-Bembea – București;

126.  Eugenia Deaconu – București;

127.  Remus Ovidiu – Roma, Italia;

128.  Pavel Albu – Bacău, BC;

129.  Anișoara Rusu Olărean – Iași, IS;

130.  Alexandra Popa – București;

131.  Iosif Călin - Șimleul Silvaniei, SJ;

132.  Ionuț Oprea – București;

133.  Raluca Ciocan Ardeleanu – Cluj-Napoca, CJ;

134.  Silvia Ștefana – Constanța, CT;

135.  Cătălina Dragotă;

136.  Ștefan Moldoveanu – București;

137.  Paula Lavinia Ambrozie – București;

138.  Cristina Ustea – Târgu-Mureș, MS;

139.  Bogdan Buta – Cluj-Napoca, CJ;

140.  Eliza Bagriela Puchianu – Slobozia, jud. IL;

141.  Ioana Ciolacu Miron;

142.  Mihai Goțiu – Cluj-Napoca, CJ;

143.  Andreea Ciocârlan – București;

144.  Ciprian Gaiu;

145.  Sanda Stoica – Brașov, BV;

146.  Iulia Drugaș;

147.  Athena Dumitriu – București;

148.  Bianca Cam – Bologna, Italia;

149.  Romulus-Andrei Bena – București;

150.  Cătălin Popescu – Pitești, AG;

151.  Alina Mazilu – București;

152.  Victor Florian Bota;

153.  Costică Ciobanu – Brașov;

154.  Alina Ivan – Zalău, SJ;

155.  Vlad Ivănet – București;

156.  Ionuț Mocan – Cluj-Napoca, CJ;

157.  Cristina Vlad;

158.  Sorana Tarmu;

159.  Ioana Ionescu – Ploiești, PH;

160.  Răzvan Badiu – București;

161.  Simona Șerban – Cluj-Napoca, CJ;

162.  Alexandru Petria – Dej, CJ;

163.  Raluca Boca – București;

164.  Claudia Frugone – Skudeneshavn, Norvegia;

165.  Marie Adelheid - Calgary, Canada;

166.  Irina Leca – Constanța, CT;

167.  Lucian Sandu-Milea – București;

168.  Adrian Cotoi – Zalău, SJ;

169.  Adrian Dinu – Villanueva del Pardillo, Spania;

170.  Cristina Constantinescu – București;

171.  Adriana Mihăilescu;

172.  Irina Bogdan – București;

173.  Cătălin Ioniță – Codlea, BV;

174.  Corina Stirb Cooper – București;

175.  Constantin Laurențiu – București;

176.  Șerban Beniamin – Zalău, SJ;

177.  Roxana Popa;

178.  Lăcrămioara Pop – Tărgu Mureș, MS;

179.  Livia Morega – Râmnicu Vâlcea, VL;  

180.  Antonia Stanciu – București;

181.  Andreea-Anca Marinica – București;

182.  Ozana Cozma – Constanța, CT;

183.  Ciprian Caragea – București;

184.  Alina Cosmoiu – Constanța, CT;

185.  Ileana Adelina – Brașov;

186.  Mihaela Abrudan – Cluj-Napoca, CJ;

187.  Anca Oana Stănila – Cluj-Napoca, CJ;

188.  Ileana Oprescu;

Fata nevazuta a povestii: Rosia Montana pentru turisti

Fata nevazuta a povestii: Rosia Montana pentru turisti

de Luminiţa Corneanu

Lansat de curând, Ghidul cultural-turistic al Roşiei Montane, editat de Fundaţia Culturală Roşia Montană, în două versiuni, una în limba română, cealaltă în engleză, e o reacţie la ofensiva economică purtată de firma Roşia Montană Gold Corporation, propunând un model de dezvoltare durabilă a localităţii, bazată pe turism. Ghidul oferă o altă versiune a Roşiei Montane, dincolo de scandalurile recente, autorii gândind să familiarizeze cititorul cu istoria locului, cu arhitectura, folclorul, personalităţile ce au pornit de la Roşia, prezentând, în final, cele mai interesante trasee turistice, posibilităţile de cazare din zonă, cu adrese și numere de telefon, şi căile de acces spre localitate.

De ce ar vrea cineva să viziteze Roşia Montană? Să luăm doar unul dintre traseele recomandate de autorii ghidului, al treilea (pag. 99): Şcoala Veche – Cârnic – Cetate – Cârnicel – Piatra Despicată – Piatra Corbului – Tăul Corna – Roşia Poieni – Detunata. Cârnicul este celebrul masiv a cărui descărcare arheologică în 2004 a generat un răsunător proces. În prezent, datorită galeriilor romane din adâncul său, masivul este integral clasat ca monument istoric de categoria A. Piatra Despicată, Piatra Corbului şi Detunata sunt situri declarate monumente ale naturii, ce oferă vizitatorului peisaje care taie respiraţia. Tăul Corna este unul dintre cele 8 tăuri din Roşia, lacuri artificiale menite să asigure apa necesară prelucrării minereului aurifer în mineritul tradiţional; se află la 940 de metri altitudine şi are o suprafaţă de 5000 m².   Pentru experienţe turistice cât mai variate, ghidul propune alte câteva trasee: al bisericilor, al tăurilor, al caselor de patrimoniu, al centrului istoric al Roşiei Montane, al vestigiilor miniere antice, al zonei Bucium.

Oricine a fost măcar o singură dată la Roşia Montană ştie că frumuseţea naturii este spectaculoasă, dar şi că localitatea trăieşte de mai mulţi ani o dramă, locuitorii ei fiind împărţiţi între cei care se opun exploatării cu cianuri propuse de compania Roşia Montană Gold Corporation şi cei care o susţin. În ultimii 10 ani, compania a cumpărat circa 80% din gospodăriile din localitate. Fundaţia Culturală Roşia Montană îi reprezintă pe roşienii rămaşi în casele lor, aceia care afirmă răspicat că nu vor să-şi vândă proprietăţile şi că turismul este şansa de dezvoltare durabilă a comunei lor. Faptul că ideea nu este una fantezistă, aşa cum afirmă partizanii RMGC, a fost susţinut cu studii serioase, în mai multe rânduri, de către Academia Română şi de către Academia de Studii Economice.

Mai mult chiar, localităţi din apropierea imediată a Roşiei Montane, precum Arieşeni şi Albac, se descurcă foarte bine trăind din turism. Ironia sorţii (ca să zicem aşa) a făcut ca, sub presiunea vocilor tot mai consistente şi mai credibile care au susţinut varianta turismului, tocmai compania RMGC să propună, în acelaşi timp cu Fundaţia Culturală Roşia Montană, un (alt) ghid turistic al Roşiei Montane, intitulat Călătorie în Ţara Aurului – o destinaţie de legendă în Apuseni, după ce ani de-a rândul a susţinut că singura posibilitate de dezvoltare economică pentru comunitate este mineritul – anume, cel cu cianuri. Lansarea propriei versiuni de ghid turistic ar putea fi considerată o capitulare în faţa evidenţei şi o dovadă de bunăcredinţă a companiei, dacă nu ar fi deja cunoscut faptul că aria viitoarei exploatări ar urma să cuprindă circa trei sferturi din actuala localitate, mai puţin „zona protejată”, aflată chiar în centrul lucrărilor. Toată publicitatea făcută în jurul acestui al doilea ghid, căruia mai multe ziare naționale i-au dedicat articole de câte o pagină a doua zi de la lansare, chiar dacă a fost menită să credibilizeze RMGC, a făcut, de fapt, un serviciu subiectului „Roșia Montană – destinație turistică”.
Roşia Montană într-o istorie cu bătaie lungă

Roşia Montană, centrul la începutul secolului XX. Verespatak es Kornyeke, Csiky Lajos
„Roșia Montană își datorează celebritatea în lumea științifică internațională a celor circa 50 de tăblițe cerate găsite în galeriile romane, din care au supraviețuit 25 și câteva fragmente. Ele au  fost descoperite între anii 1786 și 1855 în galeriile Sf. Ecaterina-Monulești, Sf. Iosif din Masivul Lety, Ohaba – Sf. Simion din Masivul Cârnic și Laurențiu din Masivul Igre. Au re fost studiate de cei mai mari savanți ai vremii, printre care Theodor Mommsen, care le-a publicat într-unul dintre volumele operei sale fundamentale, Corpus inscriptionum Latinarum. Cronologic aceste tăblițe se întind între 6 februarie 131 și 29 mai 167 și cuprin contracte de vânzare-cumpărare, de împrumut și protocoale ale unor colegii. Sunt considerate pe bună dreptate a fi unele dinte izvoarele de bază ale dreptului roman.”

Tăbliţă cerată din 20 iunie 162. Muzeul Naţional de istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.
„Mai cu seamă după pierderea regiunii miniere a Sileziei, în 1764, Transilvania va deveni cea mai importantă provincie a Imperiului Habsburgic în privința resurselor metalifere. Sub Habsburgi au fost introduse cele mai noi tehnici de exploatare, a fost creat cadrul juridic pentru o exploatare rațională și, pe lângă minerii localnici, au fost aduși mineri din toate colțurile imperiului. S-a născut, prin urmare, o societate cosmopolită, tolerantă și cu un puternic spirit european. Dovada materială o reprezintă astăzi influențele din arhitectura laică și, mai ales, bisericile, aparținând nu numai cultelor ortodox și greco-catolic, ci și cultelor romano-catolic, unitarian și calvin.”

Steampuri, instalaţii de măcinat minereul aurifer. Erau puse în funcţiune cu ajutorul apei sau, în epoca modernă, cu ajutorul energiei electrice
„O trăsătură aparte a zonei este credința minerilor în vîlve. Vâlva băii este zâna (duhul) despre care minerii cred că stăpânește și împarte aurul munților. Vâlvele pot fi bune sau rele. Ele apar unde se găsește mult aur și nu se arată oricui. «Și vâlvele aleg oamenii, nu spun oricui și nu se arată oricui… Unde-i aor mult, capătă vâlvă și vâlva e după om și sufletul lui» (din legenda La baie la Ferdinand).”
Aceste fragmente au fost preluate din Ghidul cultural-turistic al Roşiei Montane.

Foto: Lorin Niculae