Oricine vrea sa isi sustina parerea cu privire la proiectul de exploatare aurifera de la Rosia Montana poate trimite un e-mail Minsterului Mediului, in perioada 1 martie – 1 aprilie 2011.
Propunerile, comentariile si observatiile publicului ar trebui sa fie formulate pe tema completarilor la documentatia initiala de evaluare a impactului asupra mediului, depuse de Rosia Montana Gold Corporation la sfarsitul anului trecut.
E-mailurile pot fi trimise la adresa gabriela.osiceanu@mmediu.ro , iar scrisorile la Ministerul Mediului si Padurilor, Directia Controlul Poluarii si Evaluare Impact, Bdul Libertatii nr. 12, sector 5 Bucuresti.
Atasam materialul pe care Grupul pentru salvarea Rosiei Montane din cadrul A.S.E. Bucuresti l-a trimis la Ministerul Mediului zilele acestea:
Referitor:Dezbaterea proiectului privitor la Rosia Montana
Avem trei feluri de observatii critice:
I. Observatii generale
1) Documentatia pentru obtinerea acordului de mediu (studiul EIM , certificatul de urbanism etc.) se bazeaza pe o licenta de exploatare, Licenta nr. 47/1999, care nu este pentru proiect. RMGC nu este “titularul” proiectului, ci doar “autorul” proiectului, pentru ca nu detine ca titular o licenta de exploatare pentru proiect, ci detine ca titular Licenta nr. 47/1999, care era pentru mina veche, exploatata de Minvest, inchisa in 2006. (RMGC a facut explorari (iarasi ilegal) cu Licenta 47 care era de exploatare). Acordul de mediu se obtine dupa ce a fost emisa licenta de exploatare:
Legea minelor 85/2003, Art. 22.
(1) Inceperea activitatilor miniere prevazute in licenta se autorizeaza in scris de catre autoritatea competenta, in termen de pana la 180 de zile de la intrarea in vigoare a licentei, dupa prezentarea de catre titular, cumulativ, a urmatoarelor documente:
... b) dovada constituirii garantiei financiare pentru refacerea mediului;
....d) acord/autorizatie de mediu; ...
e) pentru explorare – avizul autoritatii competente pentru programul anual de lucrari; pentru exploatare – avizul autoritatii competente pentru programul anual de exploatare; ...”
2) Mai mult, perimetrul licentei 47 a fost marit de catre ANRM, contrar legilor Minelor 61/1998 si 85/2003 pe care trebuia sa le apere, astfel ca toate operatiile de explorare, cercetare arheologica, descarcari de sarcina arheologica, studiu EIM, certificat de urbanism etc. se bazeaza pe un perimetru ilegal.
Legea Minelor 61/1998, Art. 11 (2):
„ Prevederile licentei raman valabile pe toata durata acesteia, in conditiile existente la data incheierii”,
iar Legea Minelor 85/2003, Art. 60 (1):
„Prevederile licentelor de explorare si/sau exploatare aprobate de Guvern raman valabile pe intreaga lor durata, in conditiile in care au fost incheiate”.
Normele la Legea nr. 85/2003 spun, la Art. 31:
„Prin licenta de exploatare se stabilesc: durata acesteia, perimetrul de exploatare, cantitatea de rezerve propusa a fi exploatata, ...”,
iar faptul ca perimetrul la care se refera o licenta inseamna denumire perimetru si coordonate topogeodezice rezulta din Art. 44 (2) a) sau din Art. 74 (1) a) din Normele la Legea 85/2003.
Perimetrul a fost modificat astfel de catre ANRM, prin anexe ilegale la licenta 47:
- perimetrul initial era de aproximativ 1200 ha, si era orientat est-vest; aproape sigur nu continea masivul Carnic;
- a fost marit in 1999, la 2122 ha, ca sa contina si Carnicul cel putin;
- a fost marit in 2001, la 4282 ha ([DP], pag. 8), adica la toata suprafata comunei Rosia Montana (16 sate),
- a fost micsorat in 2004, la 2388 ha, si este orientat nord-sud
(s-a ajuns astfel la situatia absurda – si ilegala - ca perimetrul licentei nu mai continea uzina de prelucrare din Gura Rosiei, folosita de Rosiamin pana in 2006).
3) In absenta licentei de exploatare pentru proiect, orice modificare a planurilor urbanistice este netemeinica si nelegala. Modificarile se fac dupa acordarea licentei:
Legea minelor 85/2003, Art. 41:
(1) Autoritatea competenta va informa in scris, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a licentelor de exploatare, consiliile judetene, consiliile locale si prefecturile judetene in raza carora se afla perimetrele concesionate despre activitatile miniere si perimetrele concesionate prin aceste licente.
(2) In termen de 90 de zile de la primirea informarii prevazute la alin. (1), consiliile judetene si consiliile locale vor modifica si/sau vor actualiza planurile de amenajare a teritoriului si planurile urbanistice generale existente pentru a permite executarea tuturor operatiunilor necesare desfasurarii activitatilor miniere concesionate.
4) Mai mult, in decembrie 2008, este anulat definitiv in justitie certificatul de descarcare arheologica pentru masivul Carnic, iar in octombrie 2010, Carnicul este repus pe Lista monumentelor istorice. Deci, RMGC trebuie sa modifice proiectul sau cu 4 mine intr-unul cu 3 mine.
5). RMGC face explorari la Rosia Montana de 13 ani, desi Legile minelor 61/1998 si 85/2003 prevad ca durata explorarilor este de maxim 5+3 =8 ani. Deci, incepand cel tarziu cu 2006, explorarile la Rosia Montana sunt ilegale !
6). Minvest a facut exploatare la Rosia Montana, tot pe baza licentei 47/1998, pana in 2006, cand mina veche a fost inchisa. Licenta 47 trebuia sa fie de atunci anulata, dar ea este mentinuta activa de ANRM pentru interesul lui RMGC (Gabriel Resources Ltd.).
7. Efectuarea de activitati miniere la Rosia Montana este interzisa de Legea minelor nr. 85/2003, Art. 11, deoarece exista situri arheologice de interes deosebit, protejate inca din 2000. Deci, incepand cu 2003, explorarile si cercetarile arheologice si descarcarile de sarcina arheologica etc. trebuiau sa fie stopate:
Legea minelor 85/2003, Art. 11.
(1) Efectuarea de activitati miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervatii naturale, zonele de protectie sanitara si perimetrele de protectie hidrogeologica ale surselor de alimentare cu apa, precum si instituirea dreptului de servitute pentru activitati miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.
(2) Exceptiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului, cu avizul autoritatilor competente in domeniu si cu stabilirea de despagubiri si alte masuri compensatorii.
In concluzie, RMGC trebuie sa obtina mai intai licenta de exploatare pentru proiectul sau si abia apoi sa ceara certificatul de urbanism si acordul de mediu.
In consecinta, consideram ca toate aceste documente depuse de RMGC nu trebuie luate in considerare si cererea de obtinere a acordului de mediu trebuia respinsa.
II. Observatii legate de procedura
Amintim ca RMGC a mai depus in octombrie 2002 documentatia necesara declansarii procedurii de obtinere a acordului de mediu. Documentatia a inclus si documentul numit „Proiectul Rosia Montana”, de 54 pagini, bazat eronat tot pe Licenta de exploatare 47/1999, care avea atunci perimetrul de 4282 ha; documentul prevedea in graficul general depunerea in ianuarie 2003 a “Raportului asupra studiului de impact social si asupra mediului (EIA)”, emiterea acordului de mediu in iulie 2003, iar in septembrie 2003 era prevazuta inceperea etapei de constructie.
Dar RMGC nu a depus la termenul stabilit “Raportul asupra studiului EIM” ; mai mult, in urma opozitiei la proiect a asociatiei Alburnus Maior (www.rosiamontana.org), a Bisericii catolice si a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Romania, a rapoartelor negative complexe ale Academiei Romane din martie si mai 2003 (www.acad.ro) si ale Grupului de Salvare a Rosiei Montane din Academiei de Studii Economice din august 2002 si mai 2003, in urma protestelor ICOMOS si a peste 1000 istorici si arheologi din intreaga lume, in urma protestelor organizatiilor ecologiste, compania RMGC si-a retras in iunie 2003 documentatia depusa in octombrie 2002, fara sa se faca cunoscut acest lucru opiniei publice (dupa siinta noastra).
De faptul ca RMGC si-a retras documentatia am aflat abia in iulie 2004, cu ocazia publicarii in M.O. Nr. 605/6.Vii.2004 a H.G. Nr. 926 din 10 iunie 2004, prin care se aproba Protocolul incheiat la 16 septembrie 2003 la Budapesta, la intalnirea de constituire a Comisiei mixte romano-ungare pentru protectia mediului. Protocolul spune ca la punctul 6 al ordinei de zi s-a discutat despre „colaborarea privind schimbul de informatii referitoare la proiectul Rosia Montana”; printre altele:
„Partea romana a informat partea ungara ca in cursul lunii iunie a.c. investitorul si-a retras documentatia depusa in luna octombrie 2002, in vederea declansarii procedurii de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului. Cu aceasta ocazie au solicitat reluarea procedurii de autorizare in conformitate cu noile reglementari nationale, armonizate in totalitate cu legislatia Uniunii Europene. Pana in prezent, investitorul nu a prezentat documentatia necesara.”
In dec. 2004, RMGC a depus din nou documentatia pentru obtinerea acordului de mediu, tot ilegal pe baza Licentei 47/1999, care avea acum perimetrul de 2388 ha. In 2006, a depus cele 33 volume privitoare la Studiul EIM. Au urmat mii de observatii negative la adresa proiectului facute de diversi specialisti, ONG-uri etc. In loc ca proiectul sa fie respins, prin neacordarea acordului de mediu, i s-a cerut RMGC sa imbunatateasca proiectul, tinand cont de observatiile facute. Acum se analizeaza imbunatatirele la proiect aduse de RMGC si probabil ca in urma observatiilor critice, i se va permite din nou sa-si imbunatateasca proiectul si tot asa, pana ce proiectul va primi acordul de mediu ?
Unde s-a mai pomenit (la ce fel de proiecte nationale sau internationale) ca daca nu ai facut bine proiectul de la inceput, sa ti se permita sa tot vii cu imbunatatiri ? Consideram procedura adoptata de Ministerul Mediului ca inaccepatibila si neconforma cu uzantele, partinitoare cu compania straina.
III. Observatii la documentatia
Vol 1: Note explicative, Aducerea la zi a Raportului de Evaluare a Impactului (EIM) asupra mediului, al Proiectului Rosia Montana
- Pag. 18 OUG nr 68/2007 privitor la raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului care implementeaza in legislatia romana prevederile Directivei 2004/85/CE, completate cu art.15 al Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2006/21/CE din 15 martie 2006 privind raspunderea pentru mediul inconjurator: acest OUG la art.33 si 34 stipuleaza instituirea unui sistem menit sa asigure crearea unor garantii financiare privind obligatiile ce revin conform acestui act normativ. Instituirea acestui sistem urmeaza a se face printr-o Hotarare de Guvern, hotarare ce nu a fost inca emisa.
- Pag. 27 Costurile de inchidere si monitorizare postinchidere se opresc in anul 27 de la inceperea exploatarii, ori in Studiul de Evaluare a Impactului de Mediu, vol. 28 pag.39, la estimarile perioadelor necesare pentru inchiderea si postinchiderea exploatarii, in cazul controlului exfiltratiilor prin corpul barajului iazului de decantare se prevede intervalul de 50 – 100 ani. Studiul EIM vol 17, pag. 56-65 mentioneaza ca Directiva Uniunii Europene privitoare la deseurile miniere (Preambul, paragraful 22) prevede ca „este necesara stabilirea unor proceduri de monitorizare si in timpul fazei de postinchidere a amenajarilor de depozitare a deseurilor; dupa inchiderea investitiei, monitorizarea este necesara atata timp cat un anumit impact negativ asupra mediului nu poate fi exclus cu siguranta”. Ori, pericolul pentru degradarea mediului ramane permanent pe platforma Rosia Montana, gestiunea apelor acide, de pilda, va trebui asigurata pe termen infinit (vol.8 pag.136-137 din EIM).
Intr-o aproximare a numarului de salariati ce raman pe platforma dupa inchiderea investitiei (Paul Bran-coordonator:Dimensiunea economica a impactului de mediu- studiu de caz Rosia Montana, Editura ASE, Buc. 2004, pag.135) se aprecia la 6o necesarul de personal care sa asigure operarea instalatiilor de tratare a apelor acide, monitorizarea pericolului de mediu (halde, baraj, cariera cu ape uzate, magazii si depozite cu materiale contaminate etc), intretinerea instalatiilor, retelelor de apa, a drumurilor, laborator, interventii in caz de avarii, paza etc. Aceste activitati si necesarul de personal, pe termen infinit, au nevoie de un buget anual pentru gestiunea platformei postinchidere si de o entitate organizatorica cu statut de functionare. De unde se vor asigura, anual, sumele necesare gestionarii platformei pe termen foarte indelungat, stiind ca obligatiile investitorului se opresc in anul 27 de la inceperea exploatarii ?
- Pag. 71 Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei. Investitorul are mari dificultati de a aborda conceptul de dezvoltare durabila la exploatarea minereurilor de aur si argint cu tehnologia prin cianurare, stiut fiind ca:
- dintr-o tona de minereu, 10-15 grame se valorifica, restul ramane ca deseu. Se adauga la acesta si materialul derocat, regasit ca halde cu pericol potential de alunecare pe termen indelungat;
- zacamantul de aur si argint se epuizeaza in timpul unei singure generatii umane (18 ani), ori conceptul de dezvoltare durabila include principiul ca nici o resursa naturala, minerala sa nu se epuizeze in timpul unei singure generatii umane, defavorizand urmatoarele generatii umane de a se bucura de aceeasi resursa;
- dupa 16-18 ani de la inceperea exploatarii, cei 270-840 salariati vor deveni someri, cu un potential de supravietuire mult diminuat decat inainte de a incepe exploatarea aurului si a argintului;
- vol.8 al EIM: paginile 178, 180 si 181 atrag atentia ca infrastructura de productie ce devine inutila dupa inchiderea exploatarii va fi dezasamblata, vanduta sau reciclata pe masura posibilitatilor.Materialele inerte vor putea ramane pe amplasament sau vor fi depozitate intr-un loc special amenjat. Toate deseurile periculoase vor fi depozitate la un depozit autorizat. Utilajele tehnologice vor fi depozitate intr-un depozit special amenajat.Toate rezervoarele dupa denocivizare vor fi depozitate intr-o amenajare speciala destinata acestui scop. Solul contaminat poate fi indepartat in afara amplasamentului uzinei si depozitat in cadrul unei amenajari autorizate. Intreg volumul de uleiuri, vaselina utilizata, apa de spalare si solventi vor fi colectati, trecuti prin dispozitive de separare si depozitati in rezervoare cu pereti dubli. Cine este gestionarul acestor depozite special amenajate? Pe ce spatii se amplaseaza, cine asigura plata gestiunii, cat timp aceasta gestiune trebuie sa fie efectiva ? Investitorul ce raspundere isi asuma, conform principiului ”Poluatorul plateste” ?
Se mai poate vorbi de dezvoltare durabila sau ramane o gluma plina de cinism la adresa locuitorilor ce vor pazi, la infinit, depozitele special amenjate?
- Pag. 72 Planul National Strategic pentru Dezvoltarea Rurala prevede: modernizarea structurii duale a agriculturii; mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului; dezvoltarea turismului. Cum raspunde Studiul EIM la aceste obligatii ale Strategiei ? Reluam, pentru raspuns, datele investitorului inserate in vol. 13, pag.31 a EIM, care prevede ca urmare a functionarii investitiei:
- suprafata de teren neproductiv va creste, de la 5% initial la 64,4% ;
- suprafata fanetelor va scadea, de la 60% la 29%;
- padurile dupa deforestare isi vor reduce suprafata, de la 17,7% la 5,6%;
- zonele carstice cresc ca suprafata, de la 12% la 64,3%;
- o parte a populatiei va fi relocata sau stramutata.
Concluzia este evidenta: investitia reduce capacitatea locuitorilor de a supravietui pe baza resurselor naturale actuale. Daca se adauga la tabloul dramatic de mai sus si somajul fostilor angajati, situatia este dezastruoasa. Si atunci se pune intrebarea: cui i-a folosit investitia ?
- Pag. 79 Romania primeste in urma exploatarii aurului si a argintului, sub forma de taxe, impozite, dividende, redeventa o suma de 1,72 mild USD, fara a lua in calcul cheltuielile ce vor trebui efectuate dupa anul 27 de la inceperea exploatarii. Dar, participarea statului la RMGC a scazut practic la 0,6% (potrivit unui articol publicat pe site-ul BURSA On Line, editia din 18.01.2010) in urma majorarii de capital din decembrie 2009. Proiectul a devenit astfel complet inacceptabil din punct de vedere economic. Propunerile autorilor prezentului material sunt:
- Evaluarea cheltuielilor pentru gestiunea platformei postinchidere pentru urmatorii 100 de ani si corectarea veniturilor statului roman, in aceasta situatie.
- Respingerea proiectului si dizolvarea RMGC, deoarece contravin interesului national (Constitutie, Art. 135 si Art. 136).
- Inlocuirea in Legea minelor (si in Constitutie) a veniturilor din redeventa ca urmare a concesiunii perimetrului exploatarii cu un aranjament de tip Production Sharing Agreement, propunere facuta si de Academia Romana, prin care cele doua parti sa-si imparta veniturile din exploatare conform unei proportii stabilita de lege .
- Pag. 117, 120, 121 Se considera barajul iazului de decantare foarte sigur fata de avarii posibile. Nu punem la indoiala datele din documentatia investitorului, ne exprimam numai nedumerirea ca in perioada 1970 – 2003 au fost inregistrate, in lume, 59 avarii majore la digul lacului de decantare cu 700 victime umane. In ultimii 10 ani, asemenea accidente s-au intamplat la 14 baraje, iar in SUA, pe termen lung, s-au raportat 185 avarii majore. Intrebarea care ne nelinisteste este urmatoarea: toate aceste baraje au fost prost proiectate, prost construite ? ce s-a intamplat in realitate si care nu se va intampla la Rosia Montana? Se poate considera ca toti investitorii au garantat pentru siguranta barajelor lor si se presupune ca au facut aceasta pe baza de argumente tehnice: ce scapa intelegerii realitatii ?
Sursa datelor: Tailings Dam Incidents, U.S.Committee on Large Dams – USCOLD, Denver, Colorado, ISBN 1- 884575-03-X, preluat dupa Ad Astra< www.ad-astra.ro> si Declaratia Parlamentului German din 27 octombrie 2000 prin care se interzice folosirea tehnologiei cu cianuri la extragerea aurului.
- Pag. 117, 120, 121 Se considera barajul iazului de decantare foarte sigur fata de avarii posibile. Numai ca intre un studiu platit de RMGC, adica de partea interesata, si opiniile dezinteresate ale unor specialisti de la Institutul de geologie al Romaniei, dam crezare celor din urma, care spun:
- Exista riscul poluarii panzei freatice:
Scurgerile de ape acide datorate mineritului de roca sunt apreciate ca fiind cele mai mari probleme ecologice asociate cu mineritul.
“Iazul de decantare de pe valea Cornii … este asezat partial pe gresii permeabile si afectate de fracturi. Din acest motiv, iazul proiectat pe valea Cornii este o bomba ecologica cu pericol permanent.” (Ing. Andrei Justin, fost director stiintific la Institutul de Geologie al Romaniei)
“Recent, exploratoarea romanca Uca Marinescu a surprins in calatoria ei in jurul lumii imagini dezolante despre dezastrul ecologic lasat in urma de exploatarea miniera cu cianuri din Yellowknife, Canada; activitatea miniera din zona a fost sistata din cauza efectelor produse de deseurile cu cianura. Exploratoarea Uca Marinescu spune ca autoritatile locale cheltuiesc anual aproape 1 miliard de dolari (CD ?) doar pentru a tine solul inghetat, astfel incat sa nu permita raspandirea noxelor provenite din lacul de cianura”. (http:// www.romania-actualitati.ro/dezastrul_ecologic_din_yellowknife_in_imagini-13 ...)
- Exista riscul alunecarilor de teren:
“Structura geologica de sub localitatea Rosia Montana este formata din roci care nu permit exploatarea la suprafata (rocile sunt constituite din marne, argile, gresii si gipsuri badenian care stau pe Wildflysch predominant argilo-grezos (campanian)); in urma excavarilor, apa de la ploi va patrunde la nivele inferioare si terenul va aluneca” (ing. Sever Bordea, Institutul de Geologie al Romaniei).
- Consideram inoportuna varianta cu un singur iaz de decantare; consideram ca trebuiau proiectate mai multe iazuri de decantare, mai mici. Sa observam ca Mina Martha din Noua Zeelanda, inchisa in 2010, care a prelucrat anual a 10-a parte din cat isi propune RMGC, a avut doua iazuri de decantare.
21 Martie 2011
Prof. dr. Florina Bran
Prof. dr. Afrodita Iorgulescu
Prof. dr. Victor Manole
Conf. dr. Ildiko Ioan
Conf. dr. Carmen Valentina Radulescu
Lect. dr. Ovidiu Maican
Ing. Ec. Gheorghe Manea, fost cercetator la Institutul de Cercetari Economice al
Academiei Romane
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu