Masivul Cârnic de la Roşia Montană este monument istoric!

Lovitură năucitoare pentru afacerea Roșia Montană. De la Guvernul Boc (via Ministerul Culturii)

Mihai Gotiu / 21.02.2011

Nu au apucat să se tempereze ecourile gestului violonistului Alexandru Tomescu (detalii aici), că RMGC (compania minieră care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană) a primit o nouă lovitură năucitoare. De data aceasta nu de imagine, ci de legalitate: faptul că legea le interzice să exploateze Masivul Cârnic, muntele cel mai bogat în zăcământ aurifer din cei patru munți pe care intenționează să-i radă.
Premise – un ordin al Ministerului care a trecut neobservat
De fapt, lovitura este mai veche, ordinul Ministerului Culturii și Patrimoniului, care încadrează Masivul Cârnic în categoria ”monumentelor istorice de categorie A” a fost publicată în Monitorul Oficial pe 1 octombrie 2010.
Acest lucru a scăpat însă ”neobservat” pentru că ordinul nu a fost publicat nici pe site-ul Ministerului Culturii, nici pe cel al Institutului Național de Arheologie. Printr-o scrisoare publică adresată astăzi Ministerului Mediului, Asociația ”Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA) face publică această modificare legislativă, esențială pentru proiectul canadienilor de la RMGC.
Scrisoarea ARA:
Masivul Cârnic de la Roşia Montană este monument istoric.
Orice avizare de exploatare minieră contemporană pe masivul Cârnic este ilegală!
Conform Listei Monumentelor Istorice (LMI 2010), republicată în Monitorul Oficial din data de 01.10.2010 (M.O., Anexa 1, partea I, nr. 670/bis/01.10.2010, p. 15, nr. 146), întregul Masiv Cârnic de la Roşia Montană deţine statutul de monument istoric (cod AB-I-s-A-20329). Astfel, toate componentele de patrimoniu ale acestui monument sunt protejate: întregul sistem de exploatări miniere de epocă romană, precum şi exploatările miniere istorice – medievale şi de epocă modernă.
În consecinţă şi avizarea proiectului minier promovat de RMGC, în forma depusă la Ministerul Mediului şi Pădurilor, este ilegală. Pe lângă faptul că o asemenea avizare ar fi flagrant ilegală, subliniem că proiectul minier RMGC ar urma în mod obiectiv să distrugă acest monument istoric prin amplasarea chiar pe masivul Cârnic – monument istoric – a unei cariere de exploatare minieră.
În cazul unui aviz pozitiv al Ministerului Mediului şi Pădurilor, autorizând această exploatare pe masivul Carnic – monument istoric – de către compania RMGC, se va încălca atât Legea Monumentelor Istorice (L.422/2001, art. 10, alin. 4, art. 11, alin. 2) cât şi Legea Minelor (L. 85/2003, art. 11, alin. 1).
În consecinţă, Asociaţia ARA solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor respectarea legilor citate mai sus prin:
Respingerea imediată şi fără rezerve a cererii de emitere a avizului de mediu pentru proiectul de exploatare minieră promovat de RMGC şi returnarea Studiului de Impact asupra Mediului depus în acest scop la Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Care este povestea Masivului Cârnic
În 1991, Masivul Cârnic a fost inclus în lista monumentelor istorice de categorie A. În 2004, RMGC a obținut un certificat de descărcare de sarcină arheologică asupra acestui obiectiv. Pe baza acestui certificat, în același an, tot prin Ordin al Ministerului Culturii, pe lista monumentelor istorice de categorie A, în dreptul Masivului Cârnic a apărut specificația ”Piatra Corbului”. Acest lucru însemna că era protejat prin lege doar o parte a acestui masiv – Piatra Corbului și o parte din împrejurimi. RMGC a venit cu propunerea SF că Piatra Corbului va fi conservată prin… mutare.
În 2006 însă, instanțele de judecată au decis, în mod definitiv și irevocabil anularea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru întregul Masiv Cârnic. Corectarea legii în acest sens a întârziat însă până la finalul anului trecut.
Fundamente juridice:
1. Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2.361 din 12.07.2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice, actualizată, şi a Listei Monumentelor Istorice dispărute, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Anexa nr. 1, partea I, nr. 670 / bis / din 01.10.2010.
2. „Galeriile din Masivul Cârnic, sat Roşia Montană, comuna Roşia Montană, Masivul Cârnic (datare – Epoca romană, medievală, modernă)”, cod AB-I-s-A-20329”, OMCPN 2361/12.07.2010, este încadrarea oficială legală a Masivului Cârnic. Aceastei încadrări a sitului din Masivul Cârnic în grupa valorică A, îi este ataşată, conform Legii 422/2000 o „importanţă naţională şi universală”.
3. Vestigiile romane identificate până în prezent la Roşia Montană, dintre care cea mai mare parte se află în Masivul Cârnic, însumează 7 km lungime. Exploatările aparţinând perioadelor ulterioare, însumează 80 km lungime. Acest site este protejat astfel, din punct de vedere legal, în întregime.
4. Legea 422 / 2001, art. 10, alin. 4 – „Aplicarea de servituţi care au drept consecinţă, desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie este interzisă”; Legea 422 / 2001, art. 11, alin. 2 – „Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice, sunt interzise şi se sancţionează conform legii.”
5. Legea 85 / 2003, art. 11, alin. 1. – „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice [...], precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.”
Concluzie
Eliberarea unui aviz de exploatare minieră a Masivului Cârnic și exploatarea acestuia nu se poate face decât prin încălcarea flagrantă a legilor în vigoare.
Eu am pus deja o bere la rece. Iar mai spre seară o să ascult o vioară Stradivarius ;) .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu