E o imagine rară să vezi un primar care se opune propunerii ca oraşul său să intre pe lista patrimoniului UNESCO, alături de obiective precum Taj Mahal, dar primarul Eugen Furdui din Roşia Montană, o comună pitorească din Munţii Carpaţi, cu mari zăcăminte de aur şi galerii romane care amintesc de începuturile mineritului, este de neclintit, arată un reportaj AFP preluat de cotidianul "Taipei Times".
Mineritul este încă o prioritate, dar într-un stil modern acum - o companie minieră canadiană sprijinită de oficiali a divizat oraşul de 3.000 de locuitori şi şi-a atras criticile ecologiştilor, arheologilor, istoricilor şi a câtorva activişti de seamă, precum actriţa britanică Vanessa Redgrave.
"Dacă Roşia Montană ar fi înscrisă pe lista patrimoniului UNESCO, aceasta ar însemna că mineritul nu ar mai fi posibil, iar noi dorim ca acest proiect să fie aplicat", spune Furdui.
Cu puţin timp înaintea termenului limită din ianuarie, care poate înclina balanţa, cei care sunt "pro" sau "contra" şi-au mobilizat din nou cartierele generale din Piaţa Veche a localităţii. Dealurile înverzite din jurul Roşiei Montane ascund peste 300 de tone de aur, unul dintre cele mai mari zăcăminte din Europa, cu atât mai atractive, cu cât pretul aurului a atins cote record, iar Romania se luptă cu o criză economică severă. Pentru Furdui, proiectul minier depăşeşte cu mult dezvoltarea turismului la care ar conduce înscrierea în patrimoniul UNESCO.
În 1999, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), fiica companiei canadiene Gabriel Resources-care deţine 80% din RMGC, în timp ce compania de stat Minvest Deva are aproape 20% - a obţinut concesiunea pentru a exploata aurul. După mai bine de un deceniu, firma nu a obţinut aprobările de mediu şi cele ale arheologilor.
Dornic să meargă mai departe, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, anul trecut, că îşi doreşte ca mina, care va folosi un proces de extracţie bazat pe cianuri, să înceapă să funcţioneze cât mai repede. Criticii nu se lasă. Şi nu numai localnicii, ci şi organizatii precum WWF şi Greenpeace, Ungaria vecină şi chiar bisericile ortodoxă şi greco-catolică.
În 2002, arheologi şi istorici din întreaga lume s-au alăturat celor care se opun proiectului, spunând că mineritul va distruge unele dintre cele mai lungi galerii miniere romane, o acuză respinsă de RMGC. "Roşia Montană are o valoare de patrimoniu excepţională când vorbim de istoria mineritului", spune Virgil Apostol, arhitect la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Există vestigii ale mineritului din perioada medievală, Renaştere şi perioada austro-ungară, activitate care a dus la dezvoltarea localităţii. "Multe case din centrul comunei sunt trecute pe listra monumentelor istorice din România, datorită arhitecturii lor clasice şi baroce", spune Apostol.
Împreună cu grupul român Arhitectură, Restaurare, Arheologie, el doreşte ca Ministerul Culturii să includă Roşia Montană pe o "listă de provizorie a UNESCO", primul pas către includerea în lista patrimoniului universal. Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor sprijină iniţiativa, însă Ministerul Culturii trebuie să se decidă până în ianuarie. "Roşia Montană este un sit important pentru România", spune Csilla Hegedus, un consilier al ministrului. "Specialiştii noştri analizează aceast aspect."
Iritat de iniţiativă, primarul Furdui, membru al Partidului Democrat Liberal, a expediat o scrisoare în care arată că Ministerul Culturii nu are dreptul să propună înscrierea localităţii sale pe lista UNESCO. Este o reacţie neobişnuită, potrivit UNESCO, care arată că 90% dintre primarii unor asemenea localităţi sunt nerăbdători să primeasca acceptul organizaţiei.
Furdui susţine însă că "comunitatea locală sprijină proiectul minier" şi nu doreşte intrarea în lista UNESCO. Bannerele din Piata Veche spun altceva, cu unele inscripţionate cu "Vrem minerit", iar altele cu "Salvaţi Roşia Montană".
"Sunt de acord cu prezervarea istoriei, dar nu putem bloca o asemenea rezervă de aur", spune Valentin Rus, directorul companiei miniere de stat. Pentru a obţine sprijin, RMGC a insistat pe crearea de locuri de muncă, spunând că proiectul va duce la angajarea a 1.200 de persoane în faza iniţială, pentru ca apoi să se ajungă la 2.300 de locuri de muncă. După aceasta vor fi create 800 de locuri pentru mineri, timp de 16 ani. "Toţi au lucrat în mina de aici. Nu ştim să facem altceva. Avem nevoie disperată de locuri de muncă. Gold Corporation este cea mai bună soluţie", spune Eusebiu Coşea, un fost miner în vârstă de 37 de ani.
Eugen David, un fermier care conduce un ONG, consideră însă că mina ar provoca daune de mediu iremediabile. "Nu cred că această companie poate folsi explozibili fără a provoca daune galeriilor romane şi centrului istoric. Am putea promova ecoturismul şi agricultura", spune el, acuzând autorităţile locale că "împiedică orice alternativă la minerit".
"Primim turişti din toată lumea, din SUA până în Coreea. Cred că intrarea în lista UNESCO ar fi foarte bună pentru păstrarea galeriilor romane", spune si Andrei Gruber, 26 de ani, fiul unui miner, care a deschis o pensiune împreună cu prietena sa, însă se plânge de "lipsa de cooperare din partea municipalităţii.
Chiar dacă primarul va câştiga, lupta poate continua. RMGC spune că 651 de familii, din totalul de până la 900 care ar fi afectate de minerit, au ales să se mute, însă localnici ca David şi Ovidiu Plic spun ca nu-şi vor părăsi casa şi nu-şi vor vinde pământul niciodată. "Chiar dacă voi fi singurul, nu voi vinde, pentru că vreau să trăiesc aici şi cred că ceea ce fac este drept", spune David.
Mineritul este încă o prioritate, dar într-un stil modern acum - o companie minieră canadiană sprijinită de oficiali a divizat oraşul de 3.000 de locuitori şi şi-a atras criticile ecologiştilor, arheologilor, istoricilor şi a câtorva activişti de seamă, precum actriţa britanică Vanessa Redgrave."Dacă Roşia Montană ar fi înscrisă pe lista patrimoniului UNESCO, aceasta ar însemna că mineritul nu ar mai fi posibil, iar noi dorim ca acest proiect să fie aplicat", spune Furdui.
Cu puţin timp înaintea termenului limită din ianuarie, care poate înclina balanţa, cei care sunt "pro" sau "contra" şi-au mobilizat din nou cartierele generale din Piaţa Veche a localităţii. Dealurile înverzite din jurul Roşiei Montane ascund peste 300 de tone de aur, unul dintre cele mai mari zăcăminte din Europa, cu atât mai atractive, cu cât pretul aurului a atins cote record, iar Romania se luptă cu o criză economică severă. Pentru Furdui, proiectul minier depăşeşte cu mult dezvoltarea turismului la care ar conduce înscrierea în patrimoniul UNESCO.
În 1999, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), fiica companiei canadiene Gabriel Resources-care deţine 80% din RMGC, în timp ce compania de stat Minvest Deva are aproape 20% - a obţinut concesiunea pentru a exploata aurul. După mai bine de un deceniu, firma nu a obţinut aprobările de mediu şi cele ale arheologilor.
Dornic să meargă mai departe, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, anul trecut, că îşi doreşte ca mina, care va folosi un proces de extracţie bazat pe cianuri, să înceapă să funcţioneze cât mai repede. Criticii nu se lasă. Şi nu numai localnicii, ci şi organizatii precum WWF şi Greenpeace, Ungaria vecină şi chiar bisericile ortodoxă şi greco-catolică.
În 2002, arheologi şi istorici din întreaga lume s-au alăturat celor care se opun proiectului, spunând că mineritul va distruge unele dintre cele mai lungi galerii miniere romane, o acuză respinsă de RMGC. "Roşia Montană are o valoare de patrimoniu excepţională când vorbim de istoria mineritului", spune Virgil Apostol, arhitect la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Există vestigii ale mineritului din perioada medievală, Renaştere şi perioada austro-ungară, activitate care a dus la dezvoltarea localităţii. "Multe case din centrul comunei sunt trecute pe listra monumentelor istorice din România, datorită arhitecturii lor clasice şi baroce", spune Apostol.
Împreună cu grupul român Arhitectură, Restaurare, Arheologie, el doreşte ca Ministerul Culturii să includă Roşia Montană pe o "listă de provizorie a UNESCO", primul pas către includerea în lista patrimoniului universal. Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor sprijină iniţiativa, însă Ministerul Culturii trebuie să se decidă până în ianuarie. "Roşia Montană este un sit important pentru România", spune Csilla Hegedus, un consilier al ministrului. "Specialiştii noştri analizează aceast aspect."
Iritat de iniţiativă, primarul Furdui, membru al Partidului Democrat Liberal, a expediat o scrisoare în care arată că Ministerul Culturii nu are dreptul să propună înscrierea localităţii sale pe lista UNESCO. Este o reacţie neobişnuită, potrivit UNESCO, care arată că 90% dintre primarii unor asemenea localităţi sunt nerăbdători să primeasca acceptul organizaţiei.
Furdui susţine însă că "comunitatea locală sprijină proiectul minier" şi nu doreşte intrarea în lista UNESCO. Bannerele din Piata Veche spun altceva, cu unele inscripţionate cu "Vrem minerit", iar altele cu "Salvaţi Roşia Montană".
"Sunt de acord cu prezervarea istoriei, dar nu putem bloca o asemenea rezervă de aur", spune Valentin Rus, directorul companiei miniere de stat. Pentru a obţine sprijin, RMGC a insistat pe crearea de locuri de muncă, spunând că proiectul va duce la angajarea a 1.200 de persoane în faza iniţială, pentru ca apoi să se ajungă la 2.300 de locuri de muncă. După aceasta vor fi create 800 de locuri pentru mineri, timp de 16 ani. "Toţi au lucrat în mina de aici. Nu ştim să facem altceva. Avem nevoie disperată de locuri de muncă. Gold Corporation este cea mai bună soluţie", spune Eusebiu Coşea, un fost miner în vârstă de 37 de ani.
Eugen David, un fermier care conduce un ONG, consideră însă că mina ar provoca daune de mediu iremediabile. "Nu cred că această companie poate folsi explozibili fără a provoca daune galeriilor romane şi centrului istoric. Am putea promova ecoturismul şi agricultura", spune el, acuzând autorităţile locale că "împiedică orice alternativă la minerit".
"Primim turişti din toată lumea, din SUA până în Coreea. Cred că intrarea în lista UNESCO ar fi foarte bună pentru păstrarea galeriilor romane", spune si Andrei Gruber, 26 de ani, fiul unui miner, care a deschis o pensiune împreună cu prietena sa, însă se plânge de "lipsa de cooperare din partea municipalităţii.
Chiar dacă primarul va câştiga, lupta poate continua. RMGC spune că 651 de familii, din totalul de până la 900 care ar fi afectate de minerit, au ales să se mute, însă localnici ca David şi Ovidiu Plic spun ca nu-şi vor părăsi casa şi nu-şi vor vinde pământul niciodată. "Chiar dacă voi fi singurul, nu voi vinde, pentru că vreau să trăiesc aici şi cred că ceea ce fac este drept", spune David.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu