Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj a remis astăzi (luni) trei documente legate de situația Roșiei Montane: o scrisoare deschisă adresată președintelui României, Traian Băsescu, o luare de poziție și o declarație. Primul document este asumat de profesorul doctor Ioan Mârza, de la Departamentul de Geologie al UBB, care a studiat zona la fața locului, luarea de poziție de către pro-rectorul Pompiliu Cocean, iar declarația e asumată de Consiliul de Administrație al UBB.
Scrisoarea deschisă (fragmente):
”Este important de ştiut că în conceptul ştiintific actual, referindu-ne la cazul Roşia Montană se modifică însăşi noţiunea clasică de zăcământ, în sensul că valoare economică se atribuie întregii arii aparţinătoare Roşiei Montane, indiferent de natura sursei geologice aurifere aflată pe o suprafaţă extinsă. Având în vedere cele spuse ne întrebăm: cum pot fi descărcate de sarcină istorică-arheologică, masivele vulcanice (doi “stâlpi” gemeni) Cârnic şi Cetate, ciuruite de galerii romane, medievale şi mai noi, când ele însele constituie în integritatea lor situri geoarheologice unitare? Sarcina istorică a Roşiei Montane este indiscutabil superioară sub interes naţional “sarcinii miniere”, de aceea, Roşia Montană trebuie descărcată de “sarcină minieră” Nu de cea istorică şi orientată spre un viitor Parc Naţional Roşia Montană, spre turismul internaţional modern organizat, începând cu refacerea localităţii în stilul propriu anilor săi de glorie, cu şteampuri de zdrobit şi prelucrat minereul aurifer, cu auxiliarele acestora, inclusiv cu puncte de şaitrocare a aurului aluvionar etc., reţinându-se aura de dinainte de naţionalizare. Pe tema şaitrocării aluviunilor aurifere s-ar putea organiza concursuri internaţionale periodice de mare succes. De ce specialiştii români în turism tac? (…) Prin turism internaţional, un viitor Parc Naţional Roşia Montană ar putea constitui, în timp, un celebru obiectiv geoarheologic, etnogeografic din Europa, aducător de venituri şi faimă ţării noastre, alt motiv în plus pentru care se impune reconsiderarea valorificării sale.
(…) Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingătoare asupra latinităţii poporului român ar constitui un act criminal la adresa istoriei şi a viitorului neamului nostru! În unele ţări europene vestice, obiective geoarheologice similare şi chiar de importanţă şi faimă inferioară sunt declarate monumente UNESCO, adică o mândrie şi o avere de rang european şi mondial, iar noi le distrugem?
Luarea de poziție
Legat de controversatul proiect Roşia Montană, promovat de Compania Gold Corporation, aflat actualmente în dezbatere publică, în calitate de bun cunoscător al regiunii, dar şi al altor teritorii europene unde mineritul a produs sau risca să producă efecte dezastruoase asupra mediului, peisajului şi societăţii, consider că aprobarea derulării lui va avea următoarele consecinţe iremediabile:
1. Exploatarea minereurilor preţioase din cele patru masive (Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig) va distruge un monument unic al civilizaţiei umane, constituit din peste 300 km de galerii de mină datând din Antichitate, Evul Mediu şi până astăzi. Valorificarea turistică a acestui patrimoniu de excepţie, pe care nici-un alt popor nu-l are, ar asigura, pentru secole de acum înainte, prosperitatea regiunii şi beneficii incomparabil mai mari decât cele preconizate de extorcarea bogătiei auro-argintifere a zonei. (Deoarece se manifestă mari şi întemeiate rezerve în ceea ce priveşte evaluarea corectă a zăcământului de către experţii Companiei Gold Corporation, în sensul subevaluării deliberate a conţinutului şi valorii acestuia, o evaluare realizată de către statul român, cu aportul eventual al experţilor numiţi de Consiliul Europei, este imperios necesară).
2. Proiectul este deficitar conceput, în manieră sălbatecă, în ceea ce priveşte peisajul şi mediul aferent. El vizează obţinerea de avantaje maxime şi rapide pentru promotor (Compania Gold Corporation), în vreme ce statului român îi revine o infimă parte din câştigurile preconizate. In schimb, toate consecinţele nefaste ale exploatării miniere (gestiunea unui imens depozit de cianuri secole la rând, distrugerea unui patrimoniu ştiinţific şi turistic inegalabil) urmând să fie suportate de acesta şi cetăţenii săi;
3. Exploatarea zăcământului menţionat în sistemul preconizat de Gold Corporation, va distruge localitatea Roşia Montană în care, redusă la scară, dar extraordinar de expresivă, este înmagazinată întreaga civilizaţie transilvană şi a Europei Centrale, cu melanjul său etnic, multiculturalism şi multiconfesionalism;
4. Lacul de decantare din Valea Corna, situat la 5 km amonte de oraşul Abrud, va produce, în cazul ruperii barajului din cauze naturale greu de estimat şi previzionat (fenomene climatice extreme ce se intensifica in perioada actuală, alunecări de teren masive, cutremure etc) o tragedie similară ca efecte celei de la Pompei, Herculanum sau Stabiae, îngropând acest oraş în depozitele de steril şi cianuri deversate. Adică o populaţie de cca 6.200 locuitori şi o istorie milenară a mineritului din Munţii Apuseni şi din întreaga lume
5. Exploatarea, într-o perioadă de 17 ani, a întregului zăcământ, va răpi, în perspectivă, populaţiei din zonă o sursă de venituri pe care mai mult de 2000 de ani de extragere continuă a aurului n-a epuizat-o. Motivarea susţinătorilor proiectului cu cele câteva sute de locuri de muncă pentru o perioadă atât de scurtă este, în acest context, un argument jalnic;
6. Soluţiile alese de Gold Corporation pentru rezolvarea problemei populaţiei strămutate, prin construirea unui alt stabiliment numit Roşia Nouă, sunt derizorii, neasigurând nici-o sursă de venit (terenul este nefertil, impropriu utilizării agricole; casele, cu o extensiune minimală a spaţiului de locuit, nu oferă nici-o perspectivă practicării turismului rural; distrugerea peisajului zonal prin exploatarea în carieră a zăcămintelor este incompatibilă cu orice activitate turistică, în ciuda invocării ei asidue de către adepţii proiectului etc).
7. Soluţiile propuse de Gold Corporation pentru contrabalansarea efectelor dezastruoase ale cianurilor utilizate in procesul de rafinare a minereului nu oferă siguranţă în ceea ce priveşte contamninarea pânzei freatice, a solului şi atmosferei. Poluarea Arieşului, Mureşului şi Tisei (cu efecte negative inclusiv în raporturile cu ţările învecinate) este oricând posibilă, indiferent de asigurările oferite de apologeţii interesaţi ai proiectului. Cataclismele naturale sau erorile antropice nu pot fi anticipate, nici ca intensitate, nici ca moment de declanşare. Dezastrul de la Fukuşima, datorat unor cauze naturale ce nu au putut fi estimate la adevarata lor semnificaţie de către atât de precauţii specialişti japonezi, trebuie să fie un reper pentru orice intervenţii riscante asupra naturii oricărei regiuni terestre;
8. Apreciem că planurile de amenajare a teritoriului aferent Roşiei Montane, dar şi al oraşelor Abrud şi Câmpeni (PUG, PUZ, PATZ) trebuie să fie reanalizate şi evaluate de comisii de experţi aparţinând unor foruri decizionale şi ştiinţifice recunoscute (Consiliul Europei, Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai – unitatea de învăţământ şi cercetare cea mai reprezentativă a Transilvaniei). Elaborarea lor de firme necunoscute şi evaluarea lor de către comisii îndoielnice sub aspectul calificării, al cunoaşterii profunde a realităţilor zonei şi conceptelor actuale ale strategiilor de dezvoltare europene, nu slujeşte nici pe departe adevărului despre o problemă de mare impact naţional şi internaţional.
9. Considerăm că este nevoie stringentă de o nouă strategie de dezvoltare economico-socială a regiunii, realizată pe principiile ecologice, ale coeziunii teritoriale şi ale avantajului comparativ (valorificarea turistică fiind net superioară, ca eficienţă şi durabilitate, în raport cu cea minieră). Colectivul de specialiştii ai UBB, realizatori ai unor importante proiecte de planificare şi amenajare teritorială, (inclusiv ai proiectului TICAD, privind dezvoltarea în bazinul hidrografic al Tisei, în colaborare cu cei din Ungaria, Slovacia, Ucraina şi Serbia) pot oricând satisface cerinţele unui astfel de demers.
Sunt decizii care ne obligă şi ne onorează totodată. Ne obligă în raport cu conştiinţa colectivă, cu adevărul faptelor, cu destinul şi perspectivele înfăptuirilor şi lucrurilor. Ne onorează în măsura în care putem opri interesele oculte, primatul derizoriului asupra durabilului, al mercantilismului în raport cu spiritul. Roşia Montană ne oferă tuturor şansa unei astfel de decizii. Credem că e momentul să fim demni de ea, spunând un NU răspicat acestui proiect dezastruos pentru templul sfânt al poporului român, constituit, acum şi totdeauna, din Munţii Apuseni.
Prof.univ.dr. Pompei Cocean
Prorector al Univ. Babeş-Bolyai
Declarația
”O universitate, o facultate, o catedră sau o personalitate universitară din societatea civilizată angajează activități (inclusiv sponsorizări) cu unități (firme, bănci, companii, societăți etc.) care se bucură de un prestigiu indubitabil sub orice aspect (comercial, civic, moral). Nici o persoană nu poate angaja catedra, facultatea, universitatea, propria calitate de universitar, fără aprobarea organismelor competente ale instituției.
Ataşată acestei conduite, raționale şi în baza reglementărilor Universității Babeş-Bolyai, Consiliul de Administrație, reunit în ziua de 1 aprilie 2011 hotărăşte:
Având în vedere rapoartele întocmite de specialiştii proprii, făcute publice şi remise Guvernului şi altor autorități române, luând în seamă argumentele prezentate în controversa publică privind Roşia Montana, Universitatea Babeş-Bolyai, facultățile, catedrele, unitățile de cercetare şi personalitățile ei ştiințifice nu întrețin cooperări cu Gold Corporation şi nu autorizează vreo folosire a numelui sau siglei unităților şi personalităților menționate de către corporație”.
Hopa și cenzura
La doar câteva ore după ce aceste documente au fost remise de UBB presei, a apărut și primul caz de cenzură. Sub titlul ”Si prorectorul UBB critică exploatarea aurului de la Roșia Montană. Zăcământul e subevaluat”, informații din aceste documente au fost publicate pe ediția online a cotidianului ”Ziua de Cluj”. Munca jurnalistului a fost ștearsă însă după aproximativ o oră, Google păstrând însă indexarea articolului (vezi foto). La link-ul http://www.ziuadecj.ro/eveniment/si-prorectorul-ubb-critica-exploatarea-aurului-de-la-rosia-montana-zacamantul-e-subevaluat–64074.html apare mențiunea ”Articolul cerut nu exista”. Mai are sens să adaug că șeful celor de la ”Ziua de Cluj”, Rareș Bogdan, a fost unul dintre jurnaliștii plimbați de compania canadiană în Noua Zeelandă?
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu